Prima pagină Calatoria virtuala Mediterana

Venetia

Redactia Descopera.ro | 07.27.2009 | ● Vizualizări: 7154
Venetia     calatoria virtuala, venetia, vacante, croaziere, calatorii, vacanta 2009 + zoom
Galerie foto (17)

Ce i-a putut face pe oameni sa admire atat de patimas, de-a lungul vremii, acest oras, si sa-i dea nume precum Serenissima, La dominante, Regina Adriaticii si altele tot atat de preamaritoare? Farmecul straniu al infatisarii acestui oras cu “strazi” de apa? Puterea ei economica si, in consecinta, si politica? Faima ei artistica? Firea si purtarile locuitorilor ei, plini de o mandrie cateodata aroganta, de o independenta ce devenea adesea spirit de rebeliune si totodata, de o toleranta ce ingaduia excese pe care alti locuitori ai Europei le gaseau deopotriva socante si fascinante? Toate au avut un cuvant de spus.

In vizita la Regina Adriaticii

Despre originile orasului se stiu prea putine lucruri; se crede ca aici ar fi trait, inaintea erei crestine, mici populatii de pescari, risipite prin laguna. Dar populatia Venetiei, acea care a cladit orasul si faima lui in timpul Evului Mediu si al Renasterii, s-a format, dupa cum cred istoricii , din cetateni romani, veniti aici din orasele Imperiului, timp de mai multe veacuri, din secolul al II-lea pana prin secolul al VI. Fugind din calea invaziilor germanice si hunice care distrugeau treptat Imperiul Roman, acesti fugari s-au adapostit pe mica fasie de pamant continentala si in insulele din laguna venetiana, sperand, pesemne, ca aici, pe aceste bucatele de pamant prea putin ospitaliere, invadatorii ii vor lasa in pace.

In secolul al VI-lea, in vremea domniei imparatului bizantin Iustinian, actualul teritoriu al Venetiei a intrat sub dominatia bizantina, iar influenta datorata acestei indelungate stapaniri este vizibila in arhitectura orasului.

In cele trei secole care au urmat, pe masura ce puterea Imperiului Bizantin scadea, puterea si dorinta de independenta a cetatii Venetiei au crescut. Incepand din secolul al IX-lea, Venetia a devenit un oras-stat, o republica maritima, dezvoltandu-se spectaculos, sporind continuu in bogatie si importanta, in asemenea masura incta, la sfarsitul secolul al XIII-lea, devenise cel mai prosper oras al Europei. Era condusa de un doge, ales pe viata, si de un consiliu si era la fel de celebra pentru flota si armata sa, ca si pentru spiritul progresist in care era carmuita.



  • In anul 828, pentru a intari prestigiul orasului au fost aduse (furate, ca s-o spunem pe sleau) de la Alexandria moastele Sfantului Evanghelist Marcu, care au fost asezate in bazilica inaltata in cinstea lui, San Marco devenind astfel principalul patron al orasului.

Asezarea geografica avea partile ei bune si partile ei rele, iar putinele resurse ale faramelor de pamant pe care era asezata Venetia i-au obligat pe locuitori sa invete sa profite din plin de avantajele pozitiei orasului. Lipsiti de pamant, venetienii si-au luat revansa pe mare. Fara posibiliatea de a acumula bogatatii ca proprietari de pamanturi, asa cum faceau alti locuitori ai Europei, venetienii s-au apucat cu ravna de navigatie si comert. Exceptional de bine asezat, orasul si-a castigat un rol fundamental in comertul european: era poarta prin care intrau bogatiile Asiei. Profitand de avantajul de a-si putea adaposti, printre insulele lagunei, numeroase corabii, venetienii  au construit o flota care, la sfarsitul secolului al XIII-lea, cand Venetia se afla in culmea puterii sale, numara mai mult de 3000 de vase!

Corabiile lor erau galere, puse in miscare de vaslasi, care insa – in concordanta cu ideile avansate, foarte democratice pentru vremea respectiva, in care erau conduse treburile la Venetia – nu erau sclavi si nici condamnati. Vaslasii erau recrutati ca si soldatii, iar in perioada in care ei slujeau pe vase, familiilor lor li se plateau ajutoare. Exista si obiceiul ca datornicii insolvabili sa slujeasca pe corabii, ca vaslasi, pana la stingerea datoriei. Cu aceste corabii manuite de vaslasi numerosi si priceputi, venetienii dominau Mediterana.

Era o epoca a prosperitatii economice; aici soseau cele mai scumpe marfuri,  matase, mirodenii exotice si obiecte de arta, aduse din Asia de caravane si transportate de negutatorii venetieni, pe miile lor de corabii, pana la tarmurile Europei, pentru a fi revandute apoi cu preturi mari.

Banii se tot adunau; pe urmele negustorilor, s-au imbogatit bancherii; iar prosperitatea economica a stimulat dezvoltarea artelor. Marile familii venetiene si-au construit palate somptuoase, magnifice edificii care impodobesc si azi orasul din laguna. Multe dintre aceste palate aveau cel putin cate doua fatade somptuoase, caci urmau sa fie vazute (deci admirate) atat dinspre mare, cat si dinspre uscat. Spatiile publice erau si ele decorate fastuos, cu statui, picturi, mozaicuri in care, adesea, specialistii in istoria artei deslusesc influenta bizantina.

Venetia a devenit faimoasa nu numai pentru comertul, finantele si arta sa, ci si pentru spiritul locuitorilor ei. In vreme ce, in alte parti ale Europei, in vremea, Contrareformei, inchizitia ardea pe rug eretici si presupusi vrajitori cu miile, in Venetia nu s-a facut nici macar o singura executie din asemenea motive. Desi romano-catolici, venetienii manifestau o mare toleranta religioasa, poate ca urmare a calatoriilor care prilejuiau contacte frecvente cu alte culturi. De fapt, ingaduinta lor in materie de religie era doar un aspect al spiritului tolerant pe care il manifestau in general. O mare vitalitate, o fire mandra si independenta, un spirit cosmopolit si o mare dragoste de viata faceau din venetieni o comunitate aparte, iar din cetatea lor un oras al libertatii si al bucuriei de a trai.

 

Cetatea artelor

Un declin lent a inceput in secolul al XV-lea, cand, dupa ce a cucerit Constatinopolul (1453) sultanul Mehmet al II-lea a declarat razboi venetienilor, pentru ca acesteia, in virtutea indelungatelor lor legaturi istorice cu Imperiul Bizantin, trimisesera o flota pentru a-i ajuta pe locuitorii Constatinopolului sa reziste asediului turcilor. In conflictul cu Imperiul Otoman, Venetia a pierdut multe dintre posesiunile sale din estul Mediteranei, baze pentru operatiunile comerciale, a caror pierdere a slabit mult puterea Serenissimei Republici. In anii care au urmat, hegemonia lor navala si comerciala a primit cateva lovituri grele: Cristofor Columb a descoperit America (1492), deschizand astfel o noua sursa de bogatii, care a permis Spaniei sa-si consolideze puterea comerciala, iar in 1497-1498 Vasco da Gama a descoperit o ruta directa, pe mare, din Europa pana in India, spargand astfel monopolul Venetiei asupra marfurilor din Orient. Corabiile cu vasle ale venetienilor nu erau capabile sa infrunte oceanele. Spania, Portugalia si Anglia au devenit noile puteri maritime, iar Venetia nu le-a putut urma in intrecerea lor de cuceri noi colonii.

Dar, ca o compensatie, pe masura ce puterea economica a Venetiei scadea, cetate castiga in faima culturala. Renasterea a insemnat, la Venetia, inflorirea unei dintre cele mai vestite scoli de pictura, ai carei maestri – Bellini, Titian, Giorgione, Tintoretto, Veronese, Mantegna si altii – au ramas celebri pentru intensitatea cu care au explorat relatia dintre lumina si culoare, pentru modul particular de a asterne culorile cu pensula pe panza…

  • Alaturi de subiecte religioase, la Venetia s-a dezvoltat, sub influenta bogatilor nobili si comercianti care dadeau comenzi artistilor, o accentuata tendinta spre reprezentarea nudurilor feminine, chiar daca tablourile purtau, oficial, titluri inspirate din mitologie precum Venus si Amor sau altele asemenea.

Si in domeniul muzicii a existat si o scoala venetiana inovatoare, caracterizata prin piese muzicale ce implicau prezenta mai multor coruri; curentul a fost inspirat de interiorul bazilicii San Marco, foarte spatios si cu o acustica particulara. Asa se face ca, in secolul al XVIII-lea, Venetia, desi nu mai era o mare putere economica, era socotita unul dintre cele mai frumoase si rafinate orase ale Europei. In 1797, a fost cucerita de Napoleon, a pendulat o vreme de sub stapanirea franceza sub cea austriaca, a avut chiar si o foarte scurta perioada in care a redevenit independenta, in urma unei revolte (1848-1849), pentru ca, in 1866, sa intre in alcatuirea Italiei unificate.

 

“Brand-uri” venetiene de mare succes

  • Murano e una dintre multele insule presarate prin laguna venetiana, dar si un simbol al sticlariei de lux. In anul 1291, sticlarii venetieni au fost siliti cu totii, printr-o ordonanta oficiala, sa se mute pe aceasta insula, ca sa nu mai dea foc orasului, accidental, cu flacarile din cuptoarele lor, asa cum se mai intamplase de cateva ori. Dinastii intregi de sticlari, practic sechestrati pe insula, au dat nastere unei industrii infloritoare, facand din sticlaria venetiana unul dintre cele mai ravnite articole de export ale orasului.

  •  

  • Dantelele venetiene erau si ele o marfa de lux, foarte apreciata in Europa. Pe mica insula numita Burano se lucreaza dantele pretioase, numite merletti, dupa tehnica pusa la punct in secolul al XVI-lea, si exista si un muzeu dedicat acestor delicate capodopere.

  •  

  • Carnavalul de la Venetia e poate cel mai faimos din Europa; e un obicei vechi de multe secole (atestat documentar pentru prima data in 1094, este, in realitate, mai vechi, avandu-si originea, dupa unii istorici, in sarbatorile romane). Traditional, incepe dupa Craciun si dureaza 6 saptamani, pana in ultima zi inainte de inceperea postului Pastelui.

  •  

  • Casanova: cel mai faimos seducator al tuturor timpurilor s-a nascut in orasul din laguna in vrema cand acesta, desi pierduse din forta-i economica, era in culmea stralucirii sale culturale, in secolul al XVIII-lea.

  •  

  • Gondola, vehiculul simbol al Venetiei, nu arata asa intamplator: a fost construita astfel incat gratie formei ei zvelte, se poate strecura pe canalele inguste, pana la usile caselor care, de multe ori, dau de-a dreptul in “strada”, adica in apa.

  •  

  • Lido: pe insula astfel numita se gaseste o celebra plaja, ajunsa in secolul XX una dintre cele mai “trendy” destinatii turistice.

  •  

  • Printre cele mai vestite atractii ale Venetiei, in Evul Mediu si in perioada Renasterii, se numarau curtezanele sale. La Venetia existau, ca si in alte orase italiene, doua categorii de prostituate: cele comune - categoria inferioara -  care se margineau sa practice afacerea “sex contra bani” in forma sa cea mai simpla, si asa-numitele curtezane cinstite (cortigiane oneste), femei rafinate, foarte bine educate, cunoscand muzica si poezia, dansul si arta conversatiei si utilizandu-si toate aceste insusiri pentru a-si incanta protectorii care le asigurau traiul. Ele primeau o instructie speciala pentru a-si dezvolta toate aceste daruri – se putea spune, deci, ca Venetia  avea o adevarata scoala cu traditie in domeniul formarii curtezanelor, ceea ce explica , poate succesul si celebritatea de care se bucurau. Unele dintre ele au ramas in istorie pentru eruditia lor sau talentul lor literar, cea mai vestita fiind Veronica Franco (1546-1591), ea insasi poeta si vestita pentru farmecul ei; a fost portretizata de actrita Catherine McCormack in filmul Dangerous Beauty (tradus la noi Frumoasa venetiana).



Unde stam, cum ne deplasam, ce admiram…

Daca la hotelul Danielli, locul chic, luxos, de cinci stele, unde se cazeaza protipendada cu bani, pretul unei camere duble cu vedere spre laguna e de la 785 de euro in sus, pe noapte (fara micul dejun, acela se plateste separat: 52 euro de persoana!), la capatul opus al scalei se pot gasi cazari modeste si convenabile in campinguri (sub 20 de euro pe noapte).

De mers, prin centrul istoric, cel mai bine se merge pe jos, fiindca multe dintre obiectivele turistice sunt destul de adunate: Piata San Marco, bazilica la fel numita, Palatul Dogilor, eleganta cafenea Florian (cea mai veche din Italia, infiintata in 1720), Campo San Polo…

Pentru ceea ce se gaseste pe insule sau  la cateva canale departare, mijlocul de transport public traditional e vaporetto, care indeplineste, pe apa, acelasii rol  ca si autobuzul pe uscat. Cu acest vaporase puteti merge la Murano, dupa margele si lustre, la Burano dupa dantela, la Lido ca sa faceti poze si plaja, pe alte insulite fiindca fiecare are ceva frumos de oferit. Mai sunt si niste barcute care te trec de pe un “trotuar” pe altul al canalelor mai late, cand nu e nici un pod prin apropiere. Plimbarea cu gondola e mai mult… asa, ca sa ziceti ca ati facut-o si pe asta, pentru ca e scumpa si nu va transporta realmente eficient dintr-o parte in alta. Poate doar pe unele canale foarte inguste, unde nu incape nimic motorizat, sa mai puteti gusta o urma din farmecul pe care l-au avut candva plimbarile cu aceste gratioase luntre.

  • Farmecul acestui oras provine in buna masura din ciudata sa infatisare, care la randul ei se datoreaza asezarii neobisnuite: pe 118 insulite despartite de 177 de canale, intr-o laguna a Marii Adriatice. Casele sunt construite pe piloni de lemn - adusi de pe continent -, introdusi in apa si care trec printr-un strat de mal si nisip pana cand ajung sa se sprijine pe stratul mai profund si mult mai rezistent, de argila, al solului lagunar. Sub apa, in absenta oxigenului, lemnul nu putrezea si, supus actiunii constante a apei pline de sedimente minerale, cu timpul, se pietrifica. Cei mai multi dintre acesti stalpi, care se afla sub apa de secole intregi, sunt inca intacti.

Sunt peste 15 muzee, mai mari si mai mici, pe continent si pe insule (la Murano e un muzeu al sticlariei, care prezinta, in mii de exponate, lunga poveste a acestui mestesug)  plus zeci de palate (palazzi) si vile, fostele resedinte senioriale care pastreaza amintirea splendorii din vremurile de aur ale orasului.

Si, cum multa lume doreste, firesc, sa admire toate aceste minuni, Venetia e un oras aglomerat, avand ciudata insusire de a avea pe tot parcursul anului (mult) mai multi vizitatori decat locuitori. Desi populatia Italiei, in ansamblu, creste an de an, la Venetia numarul de locuitori scade, caci, se pare, bietii localnici sunt satui de aglomeratia, murdaria si zgomotul determinate de afluxul imens de vizitatori.

Fluxul de turisti atinge niste cifre ametitoare: am gasit undeva o informatie care spunea ca in  2002 au fost peste 29 de milioane! (Dupa  alte surse, ar fi cca. 15 milioane anual. Se pare ca, de fapt, sunt asa de multi incat nici nu se stie bine cati sunt.)

Pentru a avea o evidenta unitara a sosirilor si plecarilor si a putea gestiona mai eficient asemenea flux enorm de turisti, autoritatile au lansat un site special, unde pot fi rezervate locuri de cazare, diferite servicii turistice si pot fi obtinute informatii diverse care sa ajute pe oameni sa se bucure din plin de calatoria lor. Pentru ca, de secole, aglomeratia din Venetia nu i-a oprit niciodata pe oameni sa doreasca s-o vada sau sa o revada.

 

Viziteaza Venetia si in realitate! Descopera.ro iti recomanda Croaziera Italia, Grecia, Turcia - cu vasul MSC Poesia - 7 nopti
(Venetia - Bari - Katakolon - Izmir - Istanbul - Dubrovnik - Venetia )
Afla detalii!