Case de poveste | Istoria celor mai frumoase case din Bucuresti

Pe strada Arthur Verona din Capitală, la numărul 19, colţ cu strada Pitar Moş, se păstrează de mai bine de 150 de ani o casă impunătoare ce în prezent găzduieşte sediul Ordinului Arhitecţilor din România. Este Casa Mincu, imobilul în care a locuit Ion Mincu (1852 – 1912), părintele stilului neo-românesc, reputat arhitect, inginer, deputat şi profesor, al cărui nume îl poartă cu mândrie Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”.

Palatul Cantacuzino, actualul sediu al Muzeului Naţional „George Enescu” şi Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, situat pe Calea Victoriei din Capitală, la nr. 141, ascunde mai bine de un secol de istorie.

Pe estrada salonului principal al imobilului de pe bulevardul Lascăr Catargiu 12 din Capitală se află şi astăzi un pian. Acelaşi pian la care compozitorul Dinu Lipatti repeta, compunea sau susţinea concerte în adolescenţă.

Clădirea aflată pe strada Dionisie Lupu nr.46 din Capitală reprezintă un simbol al stilului romantic cu influenţe neogotice. În ciuda frumuseţii sale arhitecturale, locuinţa ridicată în jurul anului 1860 pentru Cezar Librecht păstrează în interiorul său povestea unuia dintre primele scandaluri de corupţie din istoria ţării.

Aflată în Piaţa Lahovari nr. 9 din sectorul 1 al Capitalei, Casa Assan aminteşte de Bazil Assan, primul român ce a făcut ocolul lumii în 1899 şi a călătorit în zonele polare,.

Printre copacii celebrului parc Carol din Capitală se ridică o clădire mândră care se încăpăţânează să reziste vremurilor. A fost construită cu mult timp înainte de amenajarea frumosului parc şi imobilul l-a găzduit inclusiv pe Alexandru Ioan Cuza chiar înainte de Unirea Principatelor Române, de la 24 ianuarie 1859. Casa Bosianu, căci despre ea este vorba, adăposteşte în prezent biblioteca Institutului Astronomic al Academiei Române.

În sectorul doi al Capitalei, una dintre primele locuinţe ridicată în stil neoromânesc de către arhitectul Ion Mincu a fost Casa Iacob Lahovary. Construită în 1886 la cererea generalului Iacob Lahovary, clădirea a servit ca locuinţă şi, mai târziu, ca pavilion al Secţiei de Maternitate a Spitalului Cantacuzino, în prezent fiind clasată drept monument istoric.

Pe Calea Victoriei din Capitală, la numărul 192, se află casa ce a aparţinut generalului Gheorghe Manu. El a contribuit decisiv la cucerirea Plevnei şi Vidinului din cadrul Războiului de Independenţă.

În apropiere de Piaţa Alexandru Lahovari din Bucureşti se află imobilul ce a aparţinut renumitului politician Take Ionescu. Povestea de viaţă a bărbatului este plină de controverse, de la oameni ce îl considerau un „fermecător”, la cei ce îl considerau responsabil pentru împărţirea Banatului, în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris.

La numărul 194, pe Calea Victoriei din Capitală, regăsim Casa Nenciu, construită în prima jumătate a secolului XIX. Importanţa istorică a imobilului este dată atât de vechimea sa, cât şi de personajele ce au deţinut-o de-a lungul anilor.