Case de poveste | Istoria celor mai frumoase case din Bucuresti

Clădirea aflată pe strada Dionisie Lupu nr.46 din Capitală reprezintă un simbol al stilului romantic cu influenţe neogotice. În ciuda frumuseţii sale arhitecturale, locuinţa ridicată în jurul anului 1860 pentru Cezar Librecht păstrează în interiorul său povestea unuia dintre primele scandaluri de corupţie din istoria ţării.

Aflată în Piaţa Lahovari nr. 9 din sectorul 1 al Capitalei, Casa Assan aminteşte de Bazil Assan, primul român ce a făcut ocolul lumii în 1899 şi a călătorit în zonele polare,.

Printre copacii celebrului parc Carol din Capitală se ridică o clădire mândră care se încăpăţânează să reziste vremurilor. A fost construită cu mult timp înainte de amenajarea frumosului parc şi imobilul l-a găzduit inclusiv pe Alexandru Ioan Cuza chiar înainte de Unirea Principatelor Române, de la 24 ianuarie 1859. Casa Bosianu, căci despre ea este vorba, adăposteşte în prezent biblioteca Institutului Astronomic al Academiei Române.

În sectorul doi al Capitalei, una dintre primele locuinţe ridicată în stil neoromânesc de către arhitectul Ion Mincu a fost Casa Iacob Lahovary. Construită în 1886 la cererea generalului Iacob Lahovary, clădirea a servit ca locuinţă şi, mai târziu, ca pavilion al Secţiei de Maternitate a Spitalului Cantacuzino, în prezent fiind clasată drept monument istoric.

Pe Calea Victoriei din Capitală, la numărul 192, se află casa ce a aparţinut generalului Gheorghe Manu. El a contribuit decisiv la cucerirea Plevnei şi Vidinului din cadrul Războiului de Independenţă.

În apropiere de Piaţa Alexandru Lahovari din Bucureşti se află imobilul ce a aparţinut renumitului politician Take Ionescu. Povestea de viaţă a bărbatului este plină de controverse, de la oameni ce îl considerau un „fermecător”, la cei ce îl considerau responsabil pentru împărţirea Banatului, în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris.

La numărul 194, pe Calea Victoriei din Capitală, regăsim Casa Nenciu, construită în prima jumătate a secolului XIX. Importanţa istorică a imobilului este dată atât de vechimea sa, cât şi de personajele ce au deţinut-o de-a lungul anilor.

În zona Bisericii Amzei din Capitalei regăsim în prezent casa diplomatului Radu Arion, figură politică marcantă a istoriei românilor ce a sfidat guvernul de la Bucureşti în 1946 prin refuzul de a se întorce în ţară şi prin ascunderea unei părţi importante din arhiva ambasadei României din Grecia.

Pe vremea când americanii primeau cadou Statuia Libertăţii, în Bucureşti, la intersecţia dintre Calea Victoriei şi strada Nicolae Iorga, începea construcţia Casei Ghica-Grădişteanu, considerată în prezent un monument istoric şi arhitectural ce îmbină stilul eclectic cu elementele renascentiste.

O casă care rezistă de 105 ani, clădită de doi artişti mari şi îndrăzneţi pentru epoca lor, un sculptor şi o pictoriţă. Acesta este Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu-Storck, situat pe strada Vasile Alexandri din Capitală, la numărul 16, care adăposteşte, printre altele, o bogată colecţie de sculptură şi pictură murală.