Home » Maratoanele Descopera » Case de poveste » Casa Melik, locuinţa-muzeu norocoasă din Bucureşti ce rezistă de circa 250 de ani. L-a găzduit inclusiv pe fugarul-revoluţionar Ion C. Brătianu

Casa Melik, locuinţa-muzeu norocoasă din Bucureşti ce rezistă de circa 250 de ani. L-a găzduit inclusiv pe fugarul-revoluţionar Ion C. Brătianu

Oana Bujor 06.18.2018
Casa Melik a fost construită în a doua jumătate a secolului XVIII, pe când Napoleon Bonaparte devenea prim-consul, iar dinastia Medicii din Italia se încheia. Deşi au trecut mai bine de 200 de ani, Casa ''Melik'' se găseşte în acelaşi loc în care a fost construită în 1770, în inima Cartierului Armenesc.

În a doua jumătate a secolului XVIII, un boier cu rang de spătar se decide să-şi ridice casă la bariera de răsărit a Bucureştiului, ce se întindea de la Podul Târgului de Afară (în prezent Calea Moşilor), până la Hanul Solacolu. Astfel apare strada Spătarului, întâlnită şi astăzi în Cartierul Armenesc. De asemenea, în apropiere de strada Corbeni a existat până în anul 1970 un havuz cu o fântână ce purtau denumirea de „puţul spătarului”. 

Galerie foto

vezi galeria
18 foto

Casa Melik a fost construită în anul 1770, unele surse istorice luând ca referinţă chiar anul 1760. Este ridicată de meşterii locului care obişnuiau să construiască locuinţele după cum au învăţat din străbuni. Clădirea din actuala strada Spătarului, nr. 22, prezintă planul unui conac boieresc de ţară.  În 1815, casa este cumpărată de la urmaşii spătarului de către Chevorc Nazaretoglu. Apoi, casa este lăsată moştenire lui Agop Nazaertoglu, care la rândul său îi lasă moştenire locuinţa Anei Nazaertoglu ce se mărită cu Iacob Melik în 1847. După ce Iacob îşi finalizează studiile la Paris, cei doi se mută în casă. 

Azil pentru revoluţionarii paşoptişti

În perioada studenţiei pariziene, Iacob Melik se împrieteneşte cu cei ce urmau să devină revoluţionari paşoptişti, iar în 1848 îi ascunde în podul casei pe Ion Heliade Rădulescu, C.A. Rosetti şi Ion C. Brătianu, ce fugeau de oamenii agiei. „Pentru această faptă, Iacob Melik, ca simpatizant şi participant al Revoluţiei de la 1848, după eşuarea revoluţiei, este obligat să se exileze”, precizează  muzeograful Mihaela Murelatos. Iacob, împreună cu şoţia sa Ana, dar şi socrul său trăiesc timp de nouă ani în exil. O parte o petrec în „Stambul” şi alta în Paris.

În decursul celor circa 250 de ani, casa a trecut prin mai multe renovări, însă structura sa a rămas aproape neschimbată. Influenţele balcanice, singurul aspect ce iese din tiparul conacului boieresc, sunt reprezentate de olanele rotunde turceşti. Deşi studiase arhitectura la Paris, Iacob Melik decide să păstreze arhitectura originală a locuinţei atunci când este realizată renovarea casei, în 1857. După moartea Anei Melik, casa devine azil pentru femeile sărace din comunitatea armenă, iar apoi este locuită de chiriaşi ce o aduc într-o stare de degradare avansată.

O casă norocoasă

„A fost o casă norocoasă, pentru că la anumite intervale de timp a beneficiat de câte o renovare care i-a mai prelungit existenţa. Prima renovare a avut loc în 1822, a doua renovare realizată de Iacob Melik în 1857, a treia în 1920 şi ultima în 1970, ce a pregătit casa să devină muzeu”, declară Mihaela Murelatos. 

„A avut norocul că nu a fost aşezată într-o zonă de demolare. În apropiere se află linia tramvaiului 16 şi atunci când a fost construită s-a trecut peste case, dacă se construia în apropiere de Casa Melik, aceasta nu mai exista în prezent”, adaugă muzeograful.

În prezent, Casa Melik s-a transformat în Muzeul „Theodor Pallady” ce găzduieşte peste 800 de desene şi gravuri ale artistului. Frumuseţea casei a rămas şi în mintea colecţionarului Gheorghe Răut, director în perioada interbelică al filialei Băncii Marmorosch Blank din Paris. Atunci când acesta decide să doneze statului roman o mare parte din colecţia sa de opere de artă aflate în apartamentul său din Paris îşi exprimă şi dorinţa de fi expuse în Casa „Melik”. Statul român acceptă propunerea lui Gheorghe Răut, casa este eliberată de chiriaşi şi trecută în custodia Muzeului Naţional de Artă a României, iar după 50 de ani de la ultima restaurare, în 1970, casa este din nou renovată şi pregătită pentru a deveni muzeu.O altă dorinţă a lui Gheorghe Răut a fost ca muzeul să poarte denumirea bunului său prieten Theodor Pallady.  În decembrie 1971, pentru prima oară, casa îşi deschide porţile pentru vizitatori. 

În anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Descopera.ro te invită să cunoşti, prin intermediul campaniei „Case de poveste”, istoria unor clădiri impresionante şi a oamenilor ei.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

 
 
 
 
Cele mai noi articole
Așa-zisele „răpiri de către extratereștri” ar putea fi cauzate de visele lucide. Ce au descoperit cercetătorii ruși
Așa-zisele „răpiri de către extratereștri” ar putea fi cauzate de visele lucide. Ce au descoperit cercetătorii ruși
Bărbații produc mai multe emisii dăunătoare pentru climă decât femeile. Rezultatele unui nou studiu
Bărbații produc mai multe emisii dăunătoare pentru climă decât femeile. Rezultatele unui nou studiu
Doxingul, marele pericol al dating-ului online. Câți dintre utilizatori au trecut deja prin asta
Doxingul, marele pericol al dating-ului online. Câți dintre utilizatori au trecut deja prin asta
Numele noi care s-au alăturat line-up-ului Electric Castle Special
Numele noi care s-au alăturat line-up-ului Electric Castle Special
Motivul pentru care Universitatea Babeș-Bolyai a cumpărat un complex turistic din Neptun
Motivul pentru care Universitatea Babeș-Bolyai a cumpărat un complex turistic din Neptun
Netflix va include jocuri video în ofertele de abonament
Netflix va include jocuri video în ofertele de abonament
Marea Barieră de Corali nu va fi inclusă în lista zonelor „în pericol”
Marea Barieră de Corali nu va fi inclusă în lista zonelor „în pericol”
Afrodita, zeița iubirii, frumuseții și a fertilității din Grecia Antică
Afrodita, zeița iubirii, frumuseții și a fertilității din Grecia Antică
În urmă cu 104 de ani avea loc cea mai mare bătălie de pe Frontul românesc din Primul Război Mondial: „Mărăşeşti fu mormântul iluziilor germane”
În urmă cu 104 de ani avea loc cea mai mare bătălie de pe Frontul românesc din Primul Război Mondial: „Mărăşeşti ...
România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de absolvenţi cu studii superioare
România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul de absolvenţi cu studii superioare
Patru filme românești care au premiera internațională la Cannes, prezentate în Delta Dunării
Patru filme românești care au premiera internațională la Cannes, prezentate în Delta Dunării
Un pește exotic, cunoscut drept „peștele lună”, găsit pe o plajă din Oregon, SUA. Ce se știe despre această specie
Un pește exotic, cunoscut drept „peștele lună”, găsit pe o plajă din Oregon, SUA. Ce se știe despre această specie
Un asteroid uriaș, de mărimea unui stadion, va trece sâmbătă pe lângă Pământ
Un asteroid uriaș, de mărimea unui stadion, va trece sâmbătă pe lângă Pământ
Roboții dintr-un depozit al unui lanț de supermarketuri au declanșat un incendiu care a întârziat mii de comenzi
Roboții dintr-un depozit al unui lanț de supermarketuri au declanșat un incendiu care a întârziat mii de comenzi
Pot aplicațiile și brățările de fitness să vă îmbunătățească rutina de activitate fizică?
Pot aplicațiile și brățările de fitness să vă îmbunătățească rutina de activitate fizică?
Noul Hyundai i30 integrează cele mai recente sisteme de siguranță (P)
Noul Hyundai i30 integrează cele mai recente sisteme de siguranță (P)
Euro digital, șanse mari să fie adoptat în UE cât de curând
Euro digital, șanse mari să fie adoptat în UE cât de curând
Cum s-ar putea transforma România într-un centru tehnologic în următorii ani
Cum s-ar putea transforma România într-un centru tehnologic în următorii ani