Home » Cultura » „A bate în lemn” – o expresie şi o practică populară cu origini disputate

„A bate în lemn” – o expresie şi o practică populară cu origini disputate

05.16.2016
„A bate în lemn” – o expresie şi o practică populară cu origini disputate
Toţi folosesc această expresie sau chiar fac acest gest de nenumărate ori, fără să ne gândim prea mult la provenienţa superstiţiei.
Nu se cunoaşte cu certitudine când a apărut acest obicei şi există mai multe teorii.
 
Prima dintre ele spune că datează încă din Antichitate, fiind întâlnit la majoritatea culturilor păgâne, de pe teritoriul actual al Irlandei până în India.
 
În aceste comunităţi precreştine, exista credinţa că spiritele naturii locuiesc în interiorul arborilor, ceea ce a făcut ca ei să fie veneraţi şi incluşi într-o mulţime de ritualuri. Se credea că cel care bate în scoarţa copacului cere ajutorul spiritului care locuieşte în el şi beneficiază de protecţie.
 
În Asia, bătutul în lemn era un mesaj transmis zeilor pentru ca aceştia să-l protejeze pe stăpânul unei case îndestulate de invidia oamenilor capabili să-i distrugă bunăstarea.
 
Irlandezii, de exemplu, considerau că astfel pot aduce mulţumiri spiriduşilor pentru norocul de a nu fi atinşi de răspândirea răului, de care aceştia se ocupau, în credinţa populară.
 
În alte credinţe păgâne, credincioşii se rugau la copac, precum la o icoană. Pentru ei, copacul era sacru, pentru că putea creşte singur, se înălţa fără să-l ude cineva la rădăcină şi ajungea să domine oamenii aflaţi la baza sa. Copacul era zeul suprem. A bate în lemnul copacului era un mod de comunicare cu zeii, de a transimte o rugă. Iar dacă zeii nu voiau să le-o asculte, atunci credeau că aceştia vor transmite tot prin copac furia lor. Ea se va dezlănţui pe vreme de furtună, prin intermediul fulgerelor.
 
Astfel, în timp, a bate în scoarţa unui copac a devenit similară cu exprimarea recunoştinţei pentru norocul de a nu fi picat pradă unei boli sau nenorociri şi un mod de a recunoaşte puterea spiritelor de a proteja oamenii şi de a le îndupleca să nu-şi schimbe influenţa benefică.
 
O altă teorie spune că această practică pagână a fost transformată de creştini într-un mod de a invoca protecţia divină, lemnul atins reprezentând în acest caz crucea pe care a fost răstignit Hristos.
 
Există şi o variantă care invocă originea evreiască a expresiei şi se crede că această practică a luat naştere în jurul anului 1490, în vremea Inchiziţiei Spaniole conduse de Torquemada. Evreii erau persecutaţi şi adeseori erau nevoiţi să fugă şi să se ascundă în sinagogi sau temple, construite pe atunci din lemn. Pentru a fi lăsaţi să intre, băteau în uşi într-un fel anume. De aici asocierea cu norocul şi salvarea de la moarte.
 
Sursa: Rador 
 
Vă recomandăm şi aceste articole: 
 
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
NASA anunță că anul 2020 a fost cel mai fierbinte din istoria măsurătorilor. Predicțiile sumbre pentru următorii ani
NASA anunță că anul 2020 a fost cel mai fierbinte din istoria măsurătorilor. Predicțiile sumbre pentru următorii ani
Un cărăbuș antic ciudat avea un „camuflaj spectaculos” care îl făcea să arate ca scoarța de copac
Un cărăbuș antic ciudat avea un „camuflaj spectaculos” care îl făcea să arate ca scoarța de copac
Oamenii de știință avertizează! Ar putea fi imposibil să controlăm Inteligența Artifcială
Oamenii de știință avertizează! Ar putea fi imposibil să controlăm Inteligența Artifcială
Elon Musk începe testarea internetului prin Starlink
Elon Musk începe testarea internetului prin Starlink
SUA a interzis Intel şi altor companii să-şi mai vândă produsele către Huawei
SUA a interzis Intel şi altor companii să-şi mai vândă produsele către Huawei
ADN rar cu helix cvadruplu, găsit în celulele umane vii
ADN rar cu helix cvadruplu, găsit în celulele umane vii
Singurele zone din România incluse pe lista The New York Times pentru destinațiile de vacanță în vreme de pandemie
Singurele zone din România incluse pe lista The New York Times pentru destinațiile de vacanță în vreme de pandemie
Populația de nurcă europeană din Delta Dunării, protejată printr-un proiect european
Populația de nurcă europeană din Delta Dunării, protejată printr-un proiect european
„Furtuna” de măsuri pe care o pregătește Joe Biden în primele 10 zile de mandat
„Furtuna” de măsuri pe care o pregătește Joe Biden în primele 10 zile de mandat
Exercițiile fizice foarte simple care sunt mai eficiente decât plimbările pentru oamenii cu hipertensiune
Exercițiile fizice foarte simple care sunt mai eficiente decât plimbările pentru oamenii cu hipertensiune
WhatsApp amână actualizarea politicii de confidențialitate, după reacțiile utilizatorilor
WhatsApp amână actualizarea politicii de confidențialitate, după reacțiile utilizatorilor
De ce a secvențiat Islanda fiecare caz de COVID-19 apărut în țară de la începutul pandemiei
De ce a secvențiat Islanda fiecare caz de COVID-19 apărut în țară de la începutul pandemiei
Programul top secret al australienilor din cel de-al Doilea Război Mondial, cu gaz muștar. Ce s-a aflat acum, din gravura de pe o piatră
Programul top secret al australienilor din cel de-al Doilea Război Mondial, cu gaz muștar. Ce s-a aflat acum, din gravura ...
Alexandru Rafila: Cu siguranță în acest an vom purta mască
Alexandru Rafila: Cu siguranță în acest an vom purta mască
Zeci de sarcofage vechi și un templu funerar, descoperite în necropola egipteană Saqqara
Zeci de sarcofage vechi și un templu funerar, descoperite în necropola egipteană Saqqara
Un fenomen extrem de rar arată că bebelușii pot inhala celule canceroase de la mamă în timpul nașterii
Un fenomen extrem de rar arată că bebelușii pot inhala celule canceroase de la mamă în timpul nașterii
Ce a decis un judecător în cazul lui Aleksei Navalnîi. Opozantul lui Putin a fost judecat chiar în secția de poliție
Ce a decis un judecător în cazul lui Aleksei Navalnîi. Opozantul lui Putin a fost judecat chiar în secția de poliție
De ce măsuța de cafea este o piesă critică de decor pentru camera de zi
De ce măsuța de cafea este o piesă critică de decor pentru camera de zi