”Luna în oraşul blestemat”, de Dănuţ Ungureanu. ”România începe să se prăbuşească, s-a federalizat” – O carte pe zi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Născut în 1958, la Calafat, Dănuţ Ungureanu, absolvent al Facultăţii de Energetică din Bucureşti, este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori science fiction, membru fondator şi primul preşedinte al Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy, a publicat numeroase volume şi a obţinut numeroase premii. A fost (şi este) ziarist, a scris scenarii de televiziune, piese de teatru, mai multe romane în mai multe genuri. Niciunul nu seamănă cu cel pe care îl prezentăm astăzi, potrivit Mediafax.

Care, înainte de toate, este o distopie. Pentru cei care nu ştiu, într-o distopie (opusul, fireşte, al utopiei) dezumanizarea e cuvântul de ordine. O societate distopică se caracterizează prin prezenţa unei forme de guvernare totalitare, opresiune şi control social.

Romanul este unul cu tentă socială, dacă nu socio-politic de-a binelea. Şi totuşi e vorba de un thriller. Acţiunea se desfăşoară într-un Bucureşti ce pare apocaliptic („oraşul blestemat”) şi îngrozeşte cititorul care recunoaşte prea puţin din ce ştie. E un oraş în care bisericile au fost demolate ori reamenajate ca săli de jocuri şi cazinouri de mâna a şaptea, iar cimitirele au fost vândute; în care „zăpada (drogul – n.n.) e din rai” şi sloganul prioritar e „sex, sex, sex şi parai”; un oraş cu o mulţime de poliţii paralele şi clanuri la putere, fiecare în mahalaua lui, fiecare având drept ghid de purtare să le ia gâtul celorlalte; „E sfârşitul lumii. Ordinea. Toţi fac ordine. Dreptatea. Toţi au dreptate. Puterea. Toţi vor putere. Toată puterea”; „Statul federal, hiperlanţurile şi sponsorii nordici ne-au dăruit o televiziune prin cablu curată, fără politică, dezbateri, anchete, ori alte chestii care să-l irite pe cetăţean. La fel şi internetul moderat, pentru cine-şi mai permite un calculator. La fel şi telefonia monitorizată”; un oraş în care există sindicate ale prestatoarelor de servicii sexuale, dar şi hoarde de rockeri şi manelişti care terorizează lumea; afacerile subterane şi piaţa neagră au întrecut mult bruma de economie oficială; şomajul a atins nouăşcinci la sută; un oraş în care autorităţile „nu dădeau doi bani pe viaţa unuia din Fabrici (numele unui cartier – n.n.) ori a altui nenorocit din mahalale”; totul e sufocat de munţi de gunoaie.

Aflăm în a doua parte a cărţii cum s-a ajuns aici: După eşecul şi destrămarea Uniunii Europene, România începe să se prăbuşească, s-a federalizat, fiecare regiune are un preşedinte ales pe zece ani, statul e condus de un singur partid, care guvernează cu „pâine şi circ”, sărăcia, corupţia, ignoranţa, drogurile, infracţionalitatea extremă s-au înstăpânit. Subzistenţa săracilor e menţinută de atotputernicele lanţuri supermarket şi ajutoarele masive ale ţărilor nordice. Mai mult, populaţia a scăzut dramatic, concentrându-se în oraşe. Dispărând economia, au dispărut meseriile, au rămas meşteşugarii vechi.
Dar mai există o speranţă de îndreptare. Mai ales pentru eroul principal, vigilantul Dănuţ Luna, fost poliţist, care descoperă o conspiraţie menită să concentreze puterea într-o dictatură absolută, perfectă şi pe care reuşeşte într-un final s-o înfrângă, după un lanţ aproape nesfârşit de morţi, asasinate şi mult sânge, în care el însuşi e pe cale să-şi piardă viaţa de mai multe ori. Dănuţ Luna a pus capăt conspiraţiei, dar se îndoieşte de succesul real: „Lumea ta nouă începe cu un masacru”.

Pe lângă subiectul dureros, romanul lui Dănuţ Ungureanu surprinde prin construcţie şi îndeosebi stil. Scriitorul are un ochi extrem de format să vadă detalii semnificative, un limbaj direct, frust, convingător, stresant (eufemistic vorbind) pentru firi mai sensibile, neobişnuite cu acest gen de literatură. Nu ştiu însă cum altfel ar fi convins de realitatea sa ficţională.

Dănuţ Ungureanu – „Luna în oraşul blestemat”. Editura Tritonic, serie de autor, colecţia Mystery & thriller. 272 pag.