Istoria vizuală a locuitorilor din ţările române a fost lansat la Humanitas în volumul "Oamenii epocii fanariote"

Descopera

Publicat: 12.06.2018

Volumul "Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Ţării Româneşti şi Moldovei" de Tudor Dinu prilejuieşte, marţi, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, o dezbatere privind istoria vizuală a locuitorilor din ţările române, arată un comunicat remis MEDIAFAX.

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Istoricul Georgeta Filitti, filologul şi antropologul Cristina Bogdan, şi Radu Gârmacea, redactor-şef al Editurii Humanitas vor vorbi marţi, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas la Cişmigiu, despre volumul „Oamenii epocii fanariote. Chipuri din bisericile Ţării Româneşti şi Moldovei” de Tudor Dinu. Editura promite că noua apariţie editorială oferă „o fascinantă istorie vizuală a oamenilor din ţările române în veacul al XVIII-lea şi în primele două decenii ale secolului al XIX-lea. La eveniment vor vorbi, alături de autor”.

Tudor Dinu (n. 1978) este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unde predă limba, literatura şi civilizaţia greacă. În luna aprilie a fost înnobilat la Constantinopol de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care i-a acordat titlul bizantin de archón hypomnematógraphos, scrie Mediafax.

„În căutarea imaginii pierdute a oamenilor epocii fanariote, profesorul Tudor Dinu a străbătut în lung şi în lat Ţara Românească şi Moldova, de la hotarele Banatului până la Nistru, de la Iaşi până la Dunăre, pentru a identifica toate acele biserici care, în pofida vicisitudinilor istoriei, păstrează pe zidurile lor chipurile ctitorilor de odinioară. După peripeţii demne de un roman de aventuri, a izbutit să vadă cu propriii ochi şi să fotografieze cele circa 135 de tablouri votive din epocă, în care sunt reprezentaţi vreo mie de semeni de-ai noştri în ipostaza în care îşi doreau să rămână în amintirea posterităţii, etalându-şi cele mai frumoase costume, bijuterii, arme ori coafuri. Este vorba nu doar de domnitori cu familiile lor, ca în primele secole din existenţa ţărilor române, ci şi de oameni aparţinând unor categorii sociale dintre cele mai diverse (boieri şi boiernaşi, militari, negustori, meşteşugari, ciobani, moşneni şi, de bună seamă, clerici de toate rangurile, de la semeţii mitropoliţi şi episcopi până la umilii monahi), uniţi între ei doar de credinţa în Dumnezeu şi de o certă bunăstare, care le-a permis să contribuie la înălţarea unor lăcaşuri de cult. Completând datele oferite de tablourile votive cu cele furnizate de sursele scrise ale epocii, Tudor Dinu oferă o fascinantă istorie vizuală a oamenilor din ţările române în veacul al XVIII-lea şi în primele două decenii ale secolului al XIX-lea”, anunţă editura Humanitas.