Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti sunt expuse la Palatul Suţu

Expoziţia „Natură moartă, natură vie - Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti” se inaugurează vineri.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Expoziţia „Natură moartă, natură vie – Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti” se inaugurează vineri, 4 octombrie, de la ora 18.00, la Palatul Suţu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2) din Capitală, arată un comunicat remis MEDIAFAX.

Muzeul Municipiului Bucureşti, prin Secţia de Artă, continuă cu această nouă expoziţie prezentarea şi promovarea bogatului patrimoniu existent în Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti. Evenimentul valorifică opera unor importante personalităţi ale artei plastice româneşti, printre care se numără Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Elena Popea, Cecilia Cuţescu Storck.

Expunerea propune publicului o incursiune prin istoria artei româneşti, având drept pretext prezentarea a două genuri artistice extrem de apreciate de colecţionari şi de amatorii de artă: natura moartă (statică) şi peisajul (natura vie). Destinate iniţial să înfrumuseţeze, prin decorativismul lor, reşedinţele aristocratice sau burgheze, natura moartă şi peisajul devin în timp pretexte rafinate pentru studii moderne de formă şi culoare.

„Natura statică şi peisajul sunt două genuri artistice aflate aparent în opoziţie, având însă ambele un important punct comun: artistul, creatorul subiectiv al imaginii. Pictorul îşi alege modelul de reprezentare din faţa lui (un colţ de natură sau un grup de obiecte) şi-l reproduce apoi prin formă şi culoare, transformându-l într-un artefact (opera de artă). În expoziţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti, peisajul va fi prezentat şi analizat alternativ cu natura moartă, aceasta din urmă gândită în pictura modernă şi contemporană mai ales ca o scenografie de atelier sau ca un exerciţiu de măiestrie artistică.

În spaţiul românesc, redarea peisajului (natura vie) a căpătat profunzime odată cu Nicolae Grigorescu, arta plastică autohtonă devenind, prin creaţia lui, cu adevărat înnoitoare. Grigorescu se desprinde definitiv de maniera academistă de tratare a peisajului datorită vibraţiei romantice a percepţiei sale artistice. Mai mult decât atât, îmbinând peisajul rural cu detaliul etnografic al costumelor personajelor reprezentate în natură, Grigorescu a definit în pictura autohtonă caracteristica specificului naţional.

Ştefan Luchian, marele maestru al florilor, este pictorul care a manifestat în toată opera sa un pregnant simţ al naturii. Datorită bolii de care a suferit, Luchian nu a mai putut, la un moment dat, să picteze în peisaj. Imobilizat la pat, el a adus natura vie în pictură şi prin intermediul naturilor statice cu flori, disipând graniţele dintre cele două genuri artistice.

La Theodor Pallady natura statică rămâne foarte bine individualizată, devenind un gen major, alături de nud sau de scenele de interior, care i-au definit creaţia şi care au făcut să fie considerat cel mai rafinat pictor român modern. Cu aceeaşi strălucire metalică, dură, a culorilor, Gheorghe Petraşcu a excelat în ambele genuri, peisaj şi natură moartă, creând lucrări emblematice, care l-au definit ca un mare maestru al picturii autohtone”, notează Elena Olariu, director adjunct, Secţia Artă a MMB.

Expoziţia va rămâne deschisă în spaţiul dedicat Pinacotecii, la Palatul Suţu, până pe data de 27 septembrie 2020.

Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Municipiului Bucureşti.

Citeşte şi Palatul Suţu, polul balurilor bucureştene din secolul XIX. Onoarea specială pe care Carol I i-o făcea boierului Grigore

Citeşte şi Casa Storck, locuinţa plină de nuduri încântătoare. Proprietarii, un mare sculptor şi o mare pictoriţă, foloseau ca modele ţigănci tinere. ”Sunt nişte poveşti interesante despre aceste fete”

Citeşte şi Palatul Cotroceni. De peste 300 de ani reşedinţă pentru domnitori şi regi, sediu pentru preşedinţii României şi locul unde s-au luat mari decizii pentru ţară. Regina Maria şi-a pus cea mai mare amprentă asupra lui

Citeşte şi Ion Mincu, marele arhitect care şi-a făcut casă cu bani împrumutaţi de la primărie. Caragiale venea frecvent în sufrageria în care mai târziu s-au găsit nişte scrisori secrete

Citeşte şi Palatul Cantacuzino, locul unde Nababul a interzis fumatul, iar George Enescu era oaspetele preferat al Marucăi. Pe Regina Maria o primea stând jos

Citeşte şi Casa Universitarilor, locuinţa ridicată de primul mare corupt al României, Cezar Librecht. În ea a locuit şi amanta lui Cuza. Mai târziu, flori din grădina acestei case erau trimise frecvent Reginei Maria

Citeşte şi Casa Dinu Lipatti, pianistul ce a cântat la propriul botez şi a murit mult prea tânăr

Citeşte şi Casa Assan, locuinţa primului explorator român ce a făcut ocolul Pământului şi a studiat zonele polare. A condus şi primul automobil din România

Citeşte şi Casa Bosianu, vila celui mai mare jurist al secolului al XIX-lea care l-a adăpostit în secret pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza

Citeşte şi Casa lui Iacob Lahovary, generalul vizionar pasionat de dueluri la priveghiul căruia au venit inclusiv viitorul rege Ferdinand şi ambasadorul otoman

Citeşte şi Casa Nenciu şi istoria tumultoasă a femeilor ce au deţinut-o. Una dintre ele a devenit principesă, iar a doua crea ”vâlvă” printre bărbaţi

Citeşte şi Gheorghe Manu, creatorul artileriei moderne româneşti, considerat de către regele Carol I un „viteaz soldat”. În casa lui a colecţionat obiecte de mare valoare

Citeşte şi Casa Take Ionescu, locuinţa plină de animale a politicianului supranumit „Guriţă de Aur”: „Generaţia mea şi a ta va vedea România Mare, dar nu va mai vedea zile bune”

Citeşte şi Casa Radu Arion, locuinţa diplomatului care a sfidat ordinele comuniştilor. „Sparge uşa dacă vrei, dar eu nu-ţi dau nimic"

Citeşte şi George Severeanu, pionierul radiologiei din România care şi-a umplut casa de tezaure. ”Cine avea bani putea să controleze transferurile de obiecte şi de artefacte”

Citeşte şi Casa Filipescu – Cesianu, locul care te face să înţelegi cât de privilegiat eşti că trăieşti în secolul XXI

Citeşte şi Colecţia Ligia şi Pompiliu Macovei. Comorile adunate şi create de o pictoriţă şi un abil arhitect, devenit diplomat. „Nu a fost un comunist, a fost un om care a trăit momentul istoric”

Citeşte şi Casa Ghica-Grădişteanu, minunea arhitecturală şi istorică de pe Calea Victoriei

Citeşte şi Vila Minovici, conacul construit de părintele Salvării care a experimentat de 12 ori spânzurarea pe propria piele

Citeşte şi Observatorul Astronomic, locul unde un amiral îndrăgosit de astre a scris istorie cu o lunetă de diametrul unei pizza mici. ”Este o experienţă completă, ai ocazia să vezi cu ochiul, prin telescop, ceva ce este pe panouri”

Citeşte şi Muzeul Theodor Aman, casa în care marele pictor încă oferă o veritabilă lecţie de istorie. Însăşi ilustra Regină Elisabeta îl vizita. ”Foarte puţină lume ştie că Aman este cel care a făcut coroana lui Carol I”

Citeşte şi Casa Melik, locuinţa-muzeu norocoasă din Bucureşti ce rezistă de circa 250 de ani. L-a găzduit inclusiv pe fugarul-revoluţionar Ion C. Brătianu

Citeşte şi ”Mărţişor”, casa pe care Tudor Arghezi a construit-o pentru ca nevasta să vină cu mâncarea caldă în cazul în care va fi închis

Citeşte şi Miţa Biciclista, faimoasa curtezană care a primit casă de la Ferdinand I. ”Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa abandonau politica”