Prima pagină Maratoanele Descopera Case de poveste

Casa Filipescu – Cesianu, locul care te face să înţelegi cât de privilegiat eşti că trăieşti în secolul XXI

Mihaela Stoica | 08.20.2018 | ● Vizualizări: 6322

Denumită de mulţi specialişti în domeniu o bijuterie arhitecturală, Casa Filipescu – Cesianu se păstrează cu mândrie de mai bine de 150 de ani, deşi a trecut şi prin perioade tulburi. Situată pe Calea Victoriei, nr. 151, colţ cu strada Sevastopol, imobilul care a stat închis timp de zeci de ani adăposteşte acum „Muzeul Vârstelor”, un muzeu unic în România, unde toţi cei care îi trec modernul prag pot afla istoria vieţii intime, de acasă, a familiei şi modul de trai al românilor din ultimii 300 de ani.

„Pentru prima oară s-a clădit un edificiu pe acest teren, la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci când boierul Iancu Filipescu a construit aici o casă pe domeniul său. Ulterior, casa a intrat în familia Cesianu prin căsătorie. Mai exact Constantin Filipescu, fiul cel mare al lui Iancu Filipescu, s-a căsătorit cu Maria Filipescu, născută Ghika. Apoi Constatin a murit şi Maria s-a recăsătorit cu Ştefan Cesianu, un băiat din familia Cesianu. Astfel, casa intră din Familia Filipescu în familia Cesianu şi se justifică numele dublu al casei Filipescu Cesianu”, a afirmat într-un interviu video pentru Descoperă Vladimir Creţulescu, muzeograf Casa Filipescu – Cesianu.

Galerie foto

Muzeul Vârstelor, Casa Filipescu CesianuMuzeul Vârstelor, Casa Filipescu CesianuMuzeul Vârstelor, Casa Filipescu CesianuMuzeul Vârstelor, Casa Filipescu Cesianu



Despre primul edificiu clădit între anii 1846 - 1850 de boierul Iancu Filipescu, unul dintre marii proprietari funciari ai Ţării Româneşti, pe acest teren nu se cunosc foarte multe.  „Filipeştii, în special, erau dintre primele cinci familii de proprietari funciari din Valahia. Erau extrem, extrem de bogaţi”, a precizat muzeograful.

La vremea respectivă, zona unde era amplasat imobilul, actuala Calea Victoriei, se afla la marginea Bucureştiului. „Vorbim de nişte proprietăţi care aşa, ca să facem o mică licenţă, sunt echivalentul cartierului Pipera astăzi. Nişte proprietăţi aflate în marginea oraşului, cu grădini relativ mari. Toate cartierele care se ridică la nordul Pieţei Victoriei sunt ridicate în interbelic, în epoca următoare, ne aflăm fix la marginile oraşului Bucureşti în momentul respectiv”, a adăugat Vladimir Creţulescu.

Vladimir Creţulescu, muzeograf Casa Filipescu – Cesianu / Foto: descopera.ro

Renovată şi extinsă de un avocat

Cel care a adus imobilul şi grădina în forma din prezent a fost avocatul Constantin Cesianu, tatăl lui Ştefan şi membrul unei familii la fel de bogate. Spre finalul anilor 1880 şi până în anul 1892, împreună cu arhitectul Leonida Negrescu, a restaurat partea din faţă a clădirii, unde în prezent se află „Muzeul Vârstelor”, şi a adăugat corpul secundar din spate, unde în prezent se află partea administrativă a Muzeului Municipiului Bucureşti. „Desenează şi parcul casei, parcul pe care îl avem şi astăzi şi, practic, dă întregului ansamblu înfăţişarea eclectic-franceză specifică sfârşitului de secol al XIX-lea, specific Micului Paris. Şi Cesienii erau, de asemenea, extrem de bogaţi. Avem foarte multe case Cesianu în Bucureşti în acest moment. Cesianu-Racoviţă, Cesianu – Filipescu şi mai sunt şi altele. Practic, aceste nume se explică prin faptul că sunt numele obţinute prin căsătorie. Adică, practic, un vlăstar al familiei se căsătorea cu altcineva dintr-o altă familie şi atunci se crea o casă pentru noul cuplu de însurăţei”, a specificat muzeograful Casei Filipescu – Cesianu.

După moartea lui Constantin Cesianu în 1914, imobilul revine urmaşilor acestuia. „Avem mărturia regretatului Neagu Djuvara care ne povesteşte că în 1918, la vârsta de 2 ani, a asistat la o paradă a Armatei Române pe Calea Victoriei, pe care a privit-o de la balconul Casei Filipescu – Cesianu. Era în vizită cu părinţii. Este o amintire foarte, foarte timpurie când a putut asista la o paradă triumfală a armatei române victorioase, la finalul Primului Război Mondial”, a adăugat Vladimir Creţulescu.

Casa Filipescu Cesianu / Foto: descopera.ro

În 1935, Dinu Cesianu, ministru plenipotenţiar la Paris şi unul dintre apropiaţii regelui Carol al II-lea, vinde casa Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR). În 1940, în schimbul unui teren pe Bulevardul Kiseleff dat SRR, Primăria Capitalei intră în posesia imobilului de pe Calea Victoriei. „Primăria hotărăşte, în final, să doneze casa Muzeului Municipal care era relativ proaspăt înfiinţat şi care nu mai avea un sediu în urma faptului că Casa Moruzi, vechiul său sediu, era într-o stare avansată de degradare şi urma să fie demolată”, a menţionat muzeograful.

Închisă timp de 76 de ani

Aflată şi aceasta într-o stare avansată de degradare, Casa Filipescu – Cesianu a fost închisă publicului timp de 76 de ani, perioadă în care a servit drept clădire de birouri sau depozite pentru Muzeul Municipiului Bucureşti. Spre finalul anilor 1980, Nicolae Ceauşescu ar fi pus ochii pe casa Cesianu-Filipescu, dorind să o confişte, însă evenimentele din decembrie 1989 i-au zădărnicit planurile. În 2014, imobilul a intrat într-un amplu proces de reconsolidare şi restaurare din bani europeni.

În decembrie 2016 s-a deschis aici expoziţia actuală, expoziţia de antropologie urbană „Muzeul Vârstelor”. „Este prima expoziţie de antropologie urbană din România şi este cea mai tânără expoziţie permanentă din expoziţiile Municipiului Bucureşti. Grădina, curtea muzeului, are statut de parc public. Este accesibilă în mod liber oricărui bucureştean care vrea să petreacă câteva clipe de linişte într-o zonă relativ centrală. Avem şezlonguri. Avem corporatiştii din jur care, de multe ori, îşi iau prânzul în aceeastă grădină şi avem foarte multe evenimente pe care le ţinem, spectacole de teatru, concerte, statuile vivante ale Teatrului Masca fac spectacole aici”, a afirmat Vladimir Creţulescu.

Într-o clădire anexă, construită special pentru acest scop, se află o expoziţie permanentă cu fresce ale Mănăstirii Văcăreşti, unul din cele mai valoroase monumente istorice din Bucureşti, demolată în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceauşescu.

În colecţia Muzeului Vârstelor se găsesc foarte multe obiecte de mare valoare, unul dintre ele fiind rochia de mireasă a unei boieroaice valahe din secolul XVIII, dintr-o perioadă în care la nuntă nu exista obiceiul purtării rochiei albe. „Este din catifea roşie, brodată cu fir de aur şi este un bun bun clasat în categoria Tezaur al Patrimoniului Naţional. Este un bun de valoare mondială, nu naţională, este una inestimabilă. Piesele vestimentare de secol XVIII sunt extrem de rare şi extrem de rare în condiţii de conservare destul de bune ca această piesă”, a precizat muzeograful.

Muzeul Vârstelor, Casa Filipescu Cesianu / Foto: descopera.ro

Îmbrăcăminte, mobilier, tablouri, veselă, argintărie, obiecte de podoabă, obiecte audio, foto, video, inclusiv instrumentar medical de secol XX donat de Spitalul Filantropia, toate sunt expuse la „Muzeul Vârstelor”, unde cei care îi trec pragul fac o călătorie prin viaţa de familie a românilor ce au trăit în Bucureşti în ultimele 300 de ani. „Muzeul a fost creat să proiecteze  pe vizitator în experienţa de viaţă a unei persoane de vârsta lui care a trăit în Bucureşti în secolele trecute, secolele XVIII, XIX, XX, şi să îl facă pe vizitator să înţeleagă cum trăiau oamenii din trecut, ce dificultăţi întâmpinau şi, într-un fel, cât de privilegiat este el că trăieşte în secolul XXI şi nu în epocile trecute”, conchide  muzeograf Casa Filipescu – Cesianu.

În anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Descopera.ro te invită să cunoşti, prin intermediul campaniei „Case de poveste”, istoria unor clădiri impresionante şi a oamenilor ei.