Bosnia și Herțegovina, o țară vulnerabilă la dorințe teritoriale naționaliste

Bosnia și Herțegovina este o țară situată în partea de vest a Peninsulei Balcanice, o zonă care se extinde spre sud din Europa Centrală către Marea Mediterană. Bosnia și Herțegovina se învecinează la nord, vest și sud cu Croația, la sud-vest cu Marea Adriatică, la nord-est cu Serbia și la sud-est cu Muntenegru. Cel mai mare oraș, Sarajevo, este și capitala țării.

Cândva parte din provincia romană Illyricum, Bosnia și Herțegovina a fost locuită de slavi la începutul secolului VII. Timp de câteva sute de ani, regiunea a fost condusă de Imperiul Bizantin, Croația și Serbia, înainte ca Ungaria să-și consolideze controlul în Bosnia în secolul al XII-lea.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Turcii otomani au invadat pentru prima oară Bosnia în 1386 și au finalizat cucerirea în 1463. Mulți bosniaci, inclusiv o mare parte din moșieri, s-au convertit la religia islamică după cucerirea de către turci, având în vedere că, potrivit legii otomane, doar musulmanii aveau voie să dețină propria moșie. Sârbii și croații care au rămas creștini au rămas cu prea puține drepturi, cu excepția libertății religioase. Declinul Imperiului Otoman din secolele XVIII și XIX a adus multe suferințe în Bosnia, tensiunile etnice atingând un apogeu între moșierii musulmani înstăriți și țăranii sârbi și croați creștini.

Austro-Ungaria a preluat temporar controlul asupra Bosniei în 1878

În 1875, bosniacii creștini s-au răsculat împotriva regimului turc, fiind susținuți de Serbia, în speranța că vor recăpăta controlul asupra regiunii. Cu aprobarea liderilor europeni, Austro-Ungaria a preluat temporar controlul asupra Bosniei în 1878 și a anexat oficial regiunea în 1908. Noii conducători ai Bosniei nu au fost interesați de exploatarea sârbilor și croaților creștini de către moșierii musulmani, astfel că tensiunile etnice au luat amploare din nou. Bosniacii sârbi au început să se revolte împotriva Austro-Ungariei, iar în iunie 1914 un bosniac sârb l-a asasinat pe Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei la Sarajevo, astfel declanșând un război între Serbia și Austro-Ungaria care s-a transformat în Primul Război Mondial.

După război, Bosnia și Herțegovina a fost încorporată în noul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, care a devenit Iugoslavia în 1929. Moșierii musulmani s-au confruntat cu violențe și exproprieri. Atunci când Iugoslavia a fost divizată de puterile Axei în cel de-Al Doilea Război Mondial, Bosnia și Herțegovina a devenit parte din Statul Independent al Croației, un stat marionetă fascist. Apoi, un război civil a fost declanșat între cele trei populații etnice din Bosnia, un conflict care s-a sfârșit abia atunci când Bosnia și Herțegovina s-a alăturat Iugoslaviei în 1946.

Un conflict care a dezrădăcinat peste 2 milioane de oameni

Dictatura iugoslavă a controlat cu succes conflictele etnice din regiune timp de aproape jumătate de secol, însă tensiunile între sârbi, croați și musulmani au reapărut atunci când Bosnia s-a separat de Iugoslavia în martie 1992. Un război civil exceptional de brutal a fost declanșat de sârbi, care au desfășurat o politică de epurare etnică împotriva civililor musulmani. Politica a inclus expulzări forțate, violuri și crime în masă. Sarajevo a fost aproape distrus până la sfârșitul anului 1993, potrivit Britannica.

Sancțiunile impuse de Națiunile Unite au împiedicat musulmanii să obțină arme, în timp ce sârbii au fost ajutați de guvernul iugoslav până în august 1994. După mai bine de trei ani de lupte crunte și negocieri de pace eșuate, părțile au căzut de acord la data de 8 septembrie 1995. Conflictul a dezrădăcinat peste 2 milioane de oameni și a ucis mai mult de 200.000 de persoane. Totuși, studiile ulterioare au susținut că numărul real al deceselor a ajuns, de fapt, la un total de 100.000.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Top 10 cauze ale Primului Război Mondial

Cele mai ciudate forme de guvernare din istorie. Țara în care șef de stat este un mort

Politica externă a României în primul deceniu al secolului al XX-lea

Descoperire extrem de rară în Balcani care completează imaginea regiunii în Paleolitic