Tratatul de la Trianon. De ce s-au opus oficialii ungari?

Tratatul de la Trianon a încheiat Primul Război Mondial, fiind semnat de reprezentanții Ungariei și Puterile Aliate. Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 la Palatul Trianon din Versailles, Franța.

Prezentarea condițiilor pentru pace cu Ungaria de către Aliați a fost amânată inițial din cauza reticenței acestora de a negocia cu regimul comunist al lui Béla Kun, iar apoi din cauza instabilității guvernelor ungare mai moderate care au venit la putere în timpul ocupației române în partea de est a Ungariei, inclusiv a capitalei Budapesta, din august și până în noiembrie 1919.

• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…
• Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean

În cele din urmă, Aliații au recunoscut un nou guvern, iar la data de 16 ianuarie 1920, la Neuilly-sur-Seine, în apropiere de Paris, o delegație din Ungaria a primit o versiune a tratatului.

Ce a primit România?

Conform condițiilor impuse prin Tratatul de la Trianon, Ungaria a pierdut cel puțin două treimi din fostul teritoriu și două treimi din locuitorii săi. Cehoslovacia a primit Slovacia, regiunea Pressburg (Bratislava), Rutenia sub-carpatică, precum și alte zone minore. Austria a primit partea de vest a Ungariei (adică mare parte din Burgenland). Regatul Sârbilor, Croaților și a Slovenilor (Iugoslavia) a primit Croația-Slavonia și o parte din Banat.

România a primit mare parte din Banat și întreaga Transilvanie. Italia a primit Fiume. Cu excepția plebiscitelor din două mici regiuni, toate transferurile au fost făcute fără niciun fel de plebiscitele, scrie Britannica.

Tratatul de la Trianon a dus la indignare, tensiuni și conflicte etnice

Pactul Societății Națiunilor a fost inclus integral în Tratatul de la Trianon. Forțele armate ale Ungariei au fost restricționate la 35.000 de bărbați, înarmați puțin și angajați doar pentru a menține ordinea internă și de a securiza frontierele. Despăgubirile au fost stabilite mai târziu.

De asemenea, Tratatul de la Trianon a dus la indignare, tensiuni și conflicte etnice. Oficialii ungari s-au opus față de ceea ce ei considerau că este o încălcare a caracterului istoric al Ungariei, precum și strămutarea multor maghiari etnici, în special fără plebiscite, în contradicție cu principiul autodeterminării.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Tratatul de la Trianon, o obsesie ungară – Le Monde

100 de ani de la Tratatul de la Trianon. Ce însemnătate are pentru România?

Istoricul român Lucian Boia, după ce a fost decorat de către preşedintele Ungariei: Trianon este o „traumă majoră” pentru Ungaria

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Versailles. Cum era văzută România