Florence Nightingale, precursoarea serviciului sanitar modern. „Excelența nu este un act, ci un obicei”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Florence Nightingale (1820-1910), cunoscută și ca „Doamna cu lampa”, a fost o asistentă medicală britanică, reformatoare socială și statistician, fondatoarea primei forme de învățământ organizat de îngrijire a bolnavilor.

A rămas în istorie pentru acțiunile ei desfășurate ca asistentă în timpul războiului din Crimeea când și-a adus contribuția la schimbarea radicală și îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite răniților de război.

În 1860 a pus bazele St. Thomas’s Hospital (Spitalul St. Thomas) și Nightingale Training School for Nurses (Școala pentru asistente medicale Nightingale), eforturile ei depuse în reforma sănătății influențând calitatea serviciilor medicale în secolele 19 și 20.

Dedicată de mică acțiunilor filantropice

Florence Nightingale s-a născut pe 12 mai 1820, în Florența, Italia, într-o familie de britanici care făceau parte din înalta societate, primind o educație aleasă și învățând, încă de mică, limbile germană, franceză și italiană. Tot de la o vârstă fragedă, Florence s-a dovedit a fi un om dedicat acțiunilor filantropice, manifestând deseori compasiune, ajutându-i pe cei săraci și suferinzi și considerând că alinarea adusă celor în nevoie este scopul divin al vieții ei. Cu toate că dezideratul pe care-l avea, acela de a deveni asistentă medicală, nu a primit susținerea și acceptarea familiei (părinții interzicându-i chiar să urmeze această cale), Florence s-a înscris, în 1844, la școala de asistente din cadrul Spitalului Luteran al Pastorului Fliedner din Kaiserwerth, Germania.

La începutul anului 1850, Nightingale a revenit la Londra și s-a angajat ca asistentă la Middlesex Hospital, performanțele ei impresionând atât de mult conducerea spitalului, încât în scurt timp a fost promovată. Prezența lui Florence Nightingale la Middlesex Hospital s-a intersectat cu perioada izbucnirii epidemiei de holeră, moment în care a demonstrat și mai mult calitățile unui bun cadru medical și administrator al spitalului, prin îmbunătățirile rapide pe care le-a adus serviciilor medicale și reducând în mod semnificativ rata mortalității în spital, toate acestea cu riscul propriei sănătăți.

Îngerul din Crimeea

Apoi, în octombrie 1853, după izbucnirea războiului din Crimeea care a însemnat conflictul armat dintre Imperiul Rus și alianța Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiului Otoman, Sardinia și Franța, aproape 20.000 de soldați englezi au fost spitalizați în unități medicale militare din cauza rănilor suferite în război.

În acea vreme, nu exista personal feminin care să asigure serviciile de asistență medicală în spitalele din Crimeea din cauza proastei reputații pe care acestea o aveau, reputație legată de slaba lor performanță. Cu toate acestea, guvernul britanic s-a mobilizat trimițând în Crimeea un grup de 34 de asistente medicale, în frunte cu Florence Nightingale, pentru a se ocupa îndeaproape de soldații britanici răniți în război. Cu toate că fuseseră avertizate în ceea ce privește condițiile precare din spital și volumul enorm de muncă, Nightingale și asistentele ei s-au mobilizat și s-au pregătit pentru intervenția din baza britanică a spitalului din Constantinopol.

Într-adevăr, ce au găsit acolo era greu de imaginat și de descries în cuvinte. Răniți ținuți în propriile excremente, încăperi invadate de șobolani și gândaci, lipsa materialelor sanitare de bază (pansamente, săpun), ceea ce a declanșat răsândirea și agravarea și mai rapidă a bolilor. Până și apa era raționalizată. Răniții mureau mai mult din cauza bolilor infecțioase decât din cauza rănilor suferite pe câmpul de luptă.

Dar Nightingale și colectivul de asistente britanice s-au pus rapid pe treabă. Au făcut rost de sute de perii și materiale de curățat și, cu ajutorul pacienților cel mai puțin afectați de răni, au spălat interiorul spitalului, de la podele și până la tavan. Florence își dedica tot timpul îngrijirii bolnavilor și consilierii lor psihologice. Seara, se plimba printre paturile pacienților, verificându-le starea, purtând mereu cu ea o lampă. Soldații, atât de impresionați de grija și atenția pe care le primeau din partea lui Florence, au numit-o „Îngerul din Crimeea” sau „Doamna cu lampa”. Datorită ei și a celorlalte asistente medicale, mortalitatea din spital fusese redusă considerabil.

Invovațiile aduse de Nightingale

Pe lângă îmbunătățirea vizibilă a condițiilor sanitare din spital, Nightingale a creat o serie de servicii pentru pacienți care au contribuit la îmbunătățirea calității șederii lor acolo.

A instituit crearea unei „bucătării pentru invalizi” unde se preparau meniuri pentru pacienții cu nevoi speciale, a înființat o spălătorie, astfel că toate așternuturile și lenjeria pacienților erau mereu curate, a instituit, de asemenea, o sală de clasă și o bibliotecă pentru stimularea intelectuală și divertismentul pacienților și, pe baza experienței trăite în Crimeea, a scris Notes on Matters Affecting the Health, Efficiency and Hospital Administration of the British Army, un raport de 830 de pagini de analize a tot ceea ce a reprezentat șederea ei acolo, propunând, în același timp, reforme aplicabile altor spitale militare ce funcționau în condiții necorespunzătoare. Datorită acestei cărți, în 1857 a fost înființată Comisia Regală pentru Sănătate în Armată.

Eroină

Nightingale a rămas în Crimeea până în vara anului 1856. La sosirea acasă, a fost întâmpinată precum un adevărat erou, regina însăși recompensând-o pentru toată munca depusă în serviciul răniților de război cu o broșă gravată numită mai târziu „Bijuteria Nightingale” și cu o sumă de bani (250.000 de lire).

Cu sprijinul reginei Victoria, Nightingale a contribuit la crearea unei comisii regale pentru sănătate în serviciul armatei, în cadrul căruia, cu ajutorul unor statisticieni profesioniști, au descoperit că 16.000 din cele 18.000 de decese din timpul războiului fuseseră cauzate de boli care puteau fi prevenite și nu de rănile cauzate în timpul luptelor. Florence Nightingale a devenit prima femeie membru al Societății Regale de Statistică și a fost numită membru de onoare al Asociației Americane de Statistică.

În 1860, a finanțat, din banii primiți ca premiu, înființarea Spitalului Sf. Thomas, în cadrul acestuia inaugurând și Școala de pregătire pentru asistente Nightingale.

Personalitatea ei a devenit o inspirație a vremii, fiind privită cu multă admirație de toată lumea. I-au fost dedicate poezii, cântece, articole laudative și chiar piese de teatru. Tinerele doreau să-i urmeze exemplul. Bogate ori sărace, femeile aspirau să fie ca Florence, astfel că multe dintre ele s-au înscris la școala de pregătire pe care o înființase Nightingale.

Totuși, Florence Nightingale a avut un preț de plătit. Cât timp a fost în Crimeea, s-a îmbolnăvit și nu a reușit să-și revină pe deplin niciodată. Dar chiar și atunci când starea de sănătate s-a deteriorat atât de mult încât n-a mai putut părăsi patul, Florence s-a dedicat scopurilor sale nobile din domeniul sănătății, continuându-și munca din pat.

De-a lungul Războiului Civil din SUA, ea a fost frecvent consultată cu privire la modalitățile cele mai bune de gestionare a spitalelor de campanie. Nightingale a servit, de asemenea, ca autoritate în problemele de salubritate publică din India, atât pentru militari, cât și pentru civili, potrivit History.

În 1908, la vârsta de 88 de ani, i s-a conferit meritul de onoare de către regele Edward. În mai 1910, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, a primit un mesaj de felicitare de la Regele George.

Florence Nightingale a murit pe 13 august 1910, în casa ei din Londra, înaintea morții sale, exprimându-și dorința de a avea parte de o înmormântare modestă și restrânsă, asta în ciuda dorinței oamenilor de tot felul de a-i aduce un ultim omagiu. Astfel, respectându-i dorința, familia a refuzat oficierea unei înmormântări naționale. Până în zilele noastre, Florence Nightingale este recunoscută ca fiind pionierul asistenței medicale moderne.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum era viața femeilor în timpul epidemiei de ciumă din secolul al XVII-lea

Un vaccin destul de comun ar putea preveni apariția bolii Alzheimer

Primul vaccin din lume pentru albine a fost aprobat în SUA

Un vaccin antigripal universal, tot mai aproape de realitate