Un vaccin destul de comun ar putea preveni apariția bolii Alzheimer

Demența este un sindrom în care apare o deteriorare a funcției cognitive, dincolo de consecințele obișnuite ale îmbătrânirii biologice. Cercetările arată că infecțiile virale pot duce la Alzheimer, în timp ce studiile sugerează că un vaccin destul de comun ar putea poate fi o potențială măsură de prevenire a demenței.

În prezent, peste 55 de milioane de persoane trăiesc cu demență în întreaga lume, iar în fiecare an apare aproape zece milioane de noi cazuri, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

• Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
• Cum și cât ne putem schimba personalitatea?

În prezent, nu există niciun tratament împotriva bolii, tratamentele disponibile fiind concentrate în principal pe prevenire, prin încurajarea factorilor de protecție, cum ar fi exercițiile fizice și o dietă sănătoasă și reducerea factorilor agravanți, cum ar fi diabetul și tensiunea arterială ridicată.

Infecțiile virale, un posibil declanșator al bolii Alzheimer

Unul dintre acești factori agravanți este reprezentat de infecțiile virale. Cercetătorii au identificat faptul că anumite virusuri, cum ar fi virusul herpes simplex de tip 1, virusul varicela zoster (VZV, care provoacă varicela și zona zoster) și SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19) pot duce la un risc mai mare de boală Alzheimer și demență în urma infecției, potrivit Science Alert.

Descoperirea modului și a momentului în care aceste virusuri contribuie la boală ar putea ajuta oamenii de știință să dezvolte noi terapii pentru a preveni demența.

Deoarece procesul bolii Alzheimer poate începe cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor, unii cercetători au susținut că virusurile acționează timpuriu. Cu alte cuvinte, până în momentul în care cercetătorii analizează creierul pacienților, orice componentă virală detectabilă a dispărut, iar legătura de cauzalitate este dificil de stabilit.

„Concentrându-ne pe cel mai vulnerabil punct de intrare în creier, nasul, am descoperit o rețea genetică care oferă dovezi ale unui răspuns viral robust. Multe dintre virusurile implicate în demență, inclusiv virusurile herpetice și virusul care provoacă COVID-19, intră prin nas și interacționează cu sistemul olfactiv”, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Colorado, SUA.

Pierderea simțului olfactiv, un semn timpuriu al apariției bolii

Sistemul olfactiv este bombardat în mod constant cu mirosuri, poluanți și agenți patogeni. Particulele inhalate prin nări se leagă de celulele receptoare olfactive specifice din țesutul care căptușește cavitatea nazală, spun cercetătorii.

Acești receptori trimit mesaje către alte celule din ceea ce se numește bulbul olfactiv, care acționează ca o stație de releu care transmite aceste mesaje de-a lungul nervilor lungi ai tractului olfactiv. Aceste mesaje sunt apoi transferate către zona creierului responsabilă pentru învățare și memorie, anume hipocampul.

Pentru 85-90% dintre pacienții cu Alzheimer, pierderea mirosului este un semn timpuriu al bolii.

La fel ca mușchii care se atrofiază din cauza lipsei de utilizare, se crede că privarea senzorială duce la atrofierea regiunilor creierului specializate în interpretarea informațiilor senzoriale, potrivit cercetătorilor.

Vaccinul sezonier gripal, asociat cu o potențială măsură de prevenire

Neurologii au emis ipoteza că infecțiile virale apărute de-a lungul vieții sunt atât factori care contribuie la boala Alzheimer, cât și potențiale ținte medicamentoase în cazul aceleiași boli.

„Pe baza acestor constatări, presupunem că infecțiile virale, precum și inflamația care rezultă în cadrul sistemului olfactiv, pot perturba funcția hipocampului prin afectarea comunicării dinspre bulbul olfactiv. Acest scenariu ar putea contribui la neurodegenerarea accelerată observată în boala Alzheimer”, au observat cercetătorii.

Aceste studii sugerează că vaccinarea poate fi o măsură potențială de prevenire a demenței, potrivit neurologilor. De exemplu, vaccinarea împotriva virusului gripal sezonier și a herpesului zoster este asociată cu un risc redus cu până la 29% și, respectiv, 30% de apariție a demenței.

Un raport recent a constatat un risc crescut cu aproape 70% de a fi diagnosticat cu Alzheimer în decurs de un an de la diagnosticarea cu COVID-19 pentru persoanele de peste 65 de ani.

Cercetări suplimentare care să investigheze modul în care infecțiile virale pot declanșa neurodegenerarea ar putea ajuta la dezvoltarea de medicamente antivirale și vaccinuri împotriva virusurilor implicate în boala Alzheimer.

Vă mai recomandăm și: 

Un nou medicament pentru Alzheimer care reduce declinul cognitiv a fost aprobat în SUA

Boala ficatului gras, asociată cu un risc mai mare de demență

Activitățile din timpul liber care îți scad riscul de demență

Apariția bolii Alzheimer, asociată cu o boală gingivală