Peștera Anaconda: „Șarpele uriaș” ce pândește dintr-un ghețar din Islanda

Cel mai mare ghețar din Islanda este situat în Parcul Național Vatnajökull, iar un „șarpe” îl pândește sub forma unei peșteri de gheață. Peștera de gheață Anaconda este numită astfel pentru forma sa lungă și sinuoasă ce oglindește pe cea a celor mai mari șerpi din lume. 

Este cunoscută și sub numele de Peștera de Gheață Cristal, tocmai datorită gheții netede, albastre, care arată ca și cum ar fi sculptată. Peșterile ghețarilor capătă colorația albastră unică ca urmare a presiunii exercitate de compactarea gheții. Aceasta împinge tot aerul din ea, ceea ce face ca, de obicei, gheața să pară mai degrabă albă decât albastră.

• Cum a revoluționat Eddie Van Halen muzica rock? Unul dintre cei mai mari chitariști din istorie
• Test de cultură generală. Cum rămâne aprinsă torța Olimpică?

„Este rezultatul unui proces care durează sute de ani în care cad fulgi de zăpadă, care se comprimă și se recristalizează în gheață, timp în care bulele de aer prinse în gheață vor fi împinse afară. Atunci când o bucată de gheață este prea densă pentru a avea aer în ea, lumina călătorește mai adânc. Cu cât lumina călătorește mai adânc, cu atât mai multe spectre de culoare roșie se pierd pe drum, ceea ce face ca gheața să pară albastră pentru ochii noștri. Acesta este motivul pentru care ghețarii din Islanda au acea nuanță magică, ca din altă lume, de albastru”, a explicat Arctic Adventures, care organizează drumeții pe ghețari și excursii în peșterile de gheață din Parcul Național Vatnajökull, potrivit IFLScience.

Tunelul sinuos, un exemplu de peșteră glaciară

Albastrul poate fi, de asemenea, intensificat pe plafoanele peșterilor, deoarece lumina strălucește prin ele, făcând să pară că gheața strălucește. Albastrul fără bule se întâlnește uneori cu depozitele de cenușă vulcanică gri, albă și neagră, creând combinații de culori complexe și rotitoare, care se învârt de-a lungul marginilor tunelurilor în adâncul ghețarului.

Tunelul sinuos este un exemplu de peșteră glaciară. Acestea diferă de adeăratele peșteri de gheață (peșteri de rocă ce conțin multă gheață), deoarece se formează atunci când gheața ghețarului se topește, creând căi de apă care sculptează tuneluri netede.

Acesta este motivul pentru care peșterile ghețarilor, cum ar fi Anaconda, au margini netede unice și, cu ajutorul companiilor locale de explorare, puteți face o plimbare chiar în „burta bestiei”.

Natura trecătoare a peșterilor glaciare din Islanda

În mod tradițional, sezonul începe în noiembrie și se termină în martie, deoarece atunci vremea este suficient de rece pentru a se asigura că peșterile sunt stabile. În timpul verii, vremea mai caldă poate face ca peșterile să devină periculoase, deoarece se reia topirea, dar unele rămân înghețate tot anul.

Natura trecătoare a peșterilor glaciare din Islanda înseamnă că aspectul și structura lor se schimbă constant, ceea ce face ca fiecare vizită să fie unică.

Vă mai recomandăm și: 

Ghețarii din Himalaya se topesc cu 65% mai repede astăzi decât cu 10 ani în urmă

Prima destinație turistică din lume care interzice telefoanele

O geologie impresionantă: Peștera marină din Capri fascinează de mii de ani prin strălucirea apei sale

Cea mai vizitată peșteră din Spania a fost luminată de torțe timp de 41.000 de ani