În viteză despre recorduri și senzațiile Chinei

China, cu siguranță, nu reprezintă ultima frontieră. Dar este, fără îndoială, un colos demografic și economic. O forță majoră pe scena globală. Este țara extremelor și a recordurilor. Spațiul unde grandoarea antică se împletește cu avangarda viitorului. Este locul unde superlativele geografice, istorice și culturale au luat viață.

O națiune care sfidează convențiile, o țară care nu doar că a construit o civilizație, ci a redefinit scara la care aceasta poate exista.

• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile

China este țara Marelui Zid, o construcție uriașă și impresionantă de peste 21.000 de kilometri, vechi de milenii, construit de generații de împărați pentru a proteja un imperiu. China este țara Dragonului, simbol al puterii și norocului, dar și a elefanților giganți sculptați care împodobesc templele străvechi. Și a pădurilor de bambus, locuințe pentru panda, care par desprinse dintr-un tablou mitologic.

China este, de asemenea, o națiune care stabilește recorduri prin populația sa, prin mega-orașele care se ridică peste noapte, prin trenurile de mare viteză care unesc colțuri îndepărtate ale țării, și prin ambițiile tehnologice care par să depășească orice imaginație. Este țara unde tradiția este la fel de venerată ca și inovația, unde istoria se scrie zilnic, cu o viteză uluitoare.

Energie regenerabilă – o avalanșă verde

În mai 2025, China a adăugat 93 GW de capacitate solară (aproape 100 de panouri solare pe secundă). Asta înseamnă că țara a implementat zilnic o capacitate solară suficientă pentru a alimenta zeci de mii de gospodării. Din ianuarie și până în mai, totalul a ajuns la 198 GW solar și 46 GW eolian, apropiindu-se de necesarul energetic al Indoneziei sau Turciei. Cu peste 1.000 GW de capacitate solară instalată, China deține aproximativ jumătate din capacitatea solară totală instalată la nivel mondial.

Turbina eoliană plutitoare – gigantul Qihang

CRRC Corporation a construit cea mai înaltă turbină eoliană plutitoare din lume (offshore) – cu o înălțime totală de 151 metri, echivalentul unui bloc de 50 de etaje, cu un rotor de 206 metri diametru care acoperă o suprafață mai mare decât trei terenuri de fotbal. Puterea ei de 20 MW poate genera anual 62 GWh, suficient pentru 37.000 de gospodării..

Forță incredibilă cu un singur deget

Influencerul chinez Liu Weiqiang a doborât un record Guinness ridicând 144 kg cu degetul mijlociu, depășind vechea performanță de 138,5 kg. El adăuga astfel la palmaresul său impresionant din 2023 recordul la tracțiuni cu greutate, flotări și exerciții foarte solicitante cu rucsac.

Măreție culturală și arhitecturală

Armata de teracotă din Qin Shi Huang găzduiește peste 8 000 de soldați, 130 de care și 520 de cai, un nucleu arheologic unic în lume.

În China se află cel mai mare bloc de ceai comprimat, care are o înălțime de 6,04 m, o circumferință de 10,06 m, un volum de 48,56 m³ și o greutate de 42,6 tone, scrie Mirror. Dar și cel mai mare muzeu de științe, Guangdong Science Centre, care acoperă 450 000 m² de teren și 140 700 m² de suprafață construită. Îl are pe Buddha din piatră de la Leshan, cu o înălțime de 71 m – cel mai înalt Buddha sculptat în piatră din lume. Și Orașul Interzis, un ansamblu magnific de palate din Beijing, cea mai mare reședință regală din lemn păstrată în lume, întinzându-se pe 72 ha și având peste 9 000 de încăperi.

Tot în China, Poșta se află cel mai sus într-o clădire – la etajul 107 al Canton Tower (600 m înălțime). În China se află două dintre cele mai lungi poduri construite peste mare din lume – Podul Hangzhou Bay (36 km) și Jiaozhou Bay Bridge (aproape 27 de km). Apoi, Zidul antic al orașului Nanjing are o lungime de 33,7 km și o înălțime variabilă între 14–21 m. Coridorul lung acoperit, al Palatului de Vară din Beijing, măsoară 728 m și este împodobit cu 14 000 de picturi.

Sport și performanță

Pe lângă realizările tehnologice, China se remarcă și prin performanțe sportive, Qin Haiyang, campion la natație, deține recordul mondial la 200 m bras, devenind prima persoană care a câștigat toate cele trei probe de bras la un singur Campionat Mondial (2023). La haltere, Hou Zhihui a stabilit până în 2021 recorduri mondiale la snatch și clean & jerk la categoria sa +49 kg. În aceeași notă, Liu Huanhua concurează la categoria –102 kg și deține recordurile mondiale la clean & jerk și total, câștigând, de asemenea, aurul olimpic în 2024 cu un total de 410 kg.

Ciudățenii Guinness

China a stabilit o serie de recorduri inedite, care mai de care mai surprinzătoare. Huang Changzhun a ținut 17 bănci între dinți timp de 10 secunde (2011). Wei Shengchu și-a introdus 2 009 ace în cap (2009) – un record de durată, scrie Business Insider. Xie Qiuping deține recordul pentru cel mai lung păr feminin – aproximativ 5,6 m), măsurat în 2004. Tang Guoai a ținut în echilibru pe frunte un pahar plin cu vin timp de 1 oră și 8 minute (2006). Tang Yu deține cea mai mare colecția globală de ceainice – peste 30 000 de piese, de la Dinastia Song până în prezent. She Ping s-a lăsat acoperit de 331 000 de albine (2012). În 2012, 900 de corturi au fost aranjate pe o plajă din Qingdao pentru a forma un puzzle uriaș sub forma unui dragon. În 2012, 1 039 de persoane au mers cu spatele simultan (2012, Shanghai).

Recordurile deținute de China nu sunt doar cifre impresionante, în esență ele sunt echivalentul unei culturi ambițioase și fascinante, care îmbină mândria istorică cu energia inovației. De la invenții cinetice și infrastructură monumentală la performanțe extreme și curiozități halucinante, China captivează și uimește de secole.

Istoria Chinei datează de acum aproximativ 5.000 de ani. Primele civilizații, precum cele din epoca neolitică Yangshao și Cultura Longshan, au pus bazele a ceea ce avea să devină o tradiție milenară. Începând cu dinastiile Xia, Shang și Zhou, China a dezvoltat sisteme de scriere, filozofie și artă care au influențat întreaga Asie. Epoca de Aur a fost marcată de dinastiile Han, când a fost inventată hârtia de către Cai Lun (anul 105 d.Hr.), și Tang, o perioadă a inovației și a comerțului prin Drumul Mătăsii. Invenții fundamentale, precum praful de pușcă, busola și tiparul, au revoluționat lumea.

Istoria Chinei este, de asemenea, și o poveste a geniilor și a liderilor care au modelat o civilizație. Confucius (551-479 î.Hr.) – cel mai important filosof chinez, ale cărui învățături despre morală, etică și respectul față de familie și stat au influențat societatea chineză timp de peste două milenii.

Lao Tzu (cunoscut și sub numele de Laozi) este considerat în mod tradițional fondatorul taoismului. I se atribuie scrierea Tao Te Ching, un text fundamental al filosofiei taoiste. Deși unii cercetători pun la îndoială existența istorică a lui Lao Tzu, acesta este recunoscut pe scară largă ca întruchiparea principiilor și înțelepciunii taoiste. Qin Shi Huang (259-210 î.Hr.) – primul împărat care a unificat China, punând capăt „Perioadei statelor în război”. A standardizat scrierea, moneda și unitățile de măsură și a inițiat construcția Marelui Zid. Mormântul său este păzit de faimoasa Armată de Teracotă.

Cai Lun (50-121 d.Hr.) – unul dintre inventatorii care au revoluționat lumea, Cai Lun a perfecționat procesul de fabricare a hârtiei, transformând-o într-un material accesibil și durabil. Invenția sa a stat la baza răspândirii cunoașterii în întreaga lume. Bi Sheng (990-1051) – inventatorul tiparului cu caractere mobile, o inovație majoră care a permis producerea rapidă a cărților și a contribuit la răspândirea educației.

Sun Tzu (secolul al VI-lea î.Hr.) – general, strateg militar și autor al celebrei cărți Arta Războiului. Principiile sale tactice sunt studiate și astăzi, atât în domeniul militar, cât și în cel al afacerilor. Yue Fei (1103-1142) – unul dintre cei mai cunoscuți generali chinezi, un adevărat erou național, cunoscut pentru loialitatea sa față de dinastia Song și pentru victoriile împotriva invadatorilor.

Însă, istoria chineză este presărată și cu momente tragice, de la invazii și războaie civile, până la puncte negre din epoca modernă, precum Marele Salt Înainte (1958-1962), o campanie de industrializare forțată care a dus la o foamete masivă (estimările variază între 15-55 milioane de decese), sau Revoluția Culturală (1966-1976), o perioadă de haos social și de purificări politice.

Surse:

https://www.mirror.co.uk/features/china-pridechina-chapter-guinness-world-24380918

https://nypost.com/2025/07/31/health/fitness-influencer-set-guinness-world-record-with-this-insane-deadlift-skill/

https://www.reuters.com/world/china/2024-china-saw-warmest-year-decades-breaking-records-yet-again-2025-01-01/

https://www.theguardian.com/world/2025/jun/26/china-breaks-more-records-with-massive-build-up-of-wind-and-solar-power

Vă mai recomandăm să citiți și:

China prelungește ancheta privind importul de lactate din Uniunea Europeană

Sudul Chinei, paralizat de cele mai puternice ploi musonice din acest secol

Undă verde pentru exportul de cipuri Nvidia H20 în China

Cercetătorii chinezi vor să readucă la viață un instrument legendar, vechi de 2.000 de ani