Care sunt cele mai furioase țări din lume?

Cât de furioasă este lumea în care trăim? Nu este o întrebare retorică, ci una la care sociologii și cercetătorii încearcă să răspundă de ani buni, pentru că emoțiile colective spun la fel de multe despre starea unei națiuni precum o fac indicatorii economici sau rezultatele electorale.

Cel mai recent studiu – Global Emotions Report, publicat de Gallup (una dintre cele mai cunoscute companii de cercetare și analiză a opiniei publice din lume) pe baza a peste 146.000 de interviuri în 142 de țări și teritorii, oferă un tablou îngrijorător: aproape un sfert dintre oamenii chestionați la nivel global ( 22% ) au declarat că au simțit furie în ziua anterioară sondajului. Dincolo de statistici, acest raport arată nu doar cine sunt cei mai furioși oameni ai planetei, ci și motivele pentru care societăți întregi se află sub presiunea frustrării.

• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra
• Robert de Boron, autorul uitat care a reinventat legenda Sfântului Graal

Potrivit datelor pentru 2023, Ciprul de Nord ocupă prima poziție în clasament, cu 49% dintre respondenți afirmând că au resimțit furie în ziua precedentă. Diferența față de sudul insulei, Republica Cipru, este uriașă: acolo doar 18% au dat același răspuns. Nu e greu de înțeles de ce: nordul insulei, nerecunoscut la nivel internațional decât de Turcia, trăiește de peste patru decenii sub semnul izolării. Declarația unilaterală de independență din 1983 a adus cu sine embargo-uri internaționale, o economie fragilă și o dependență totală de Ankara. În acest context, frustrarea colectivă nu este doar o reacție emoțională, ci aproape o condiție de viață.

În imediata apropiere, Irakul se situează pe locul doi. Deși au trecut mai bine de 20 de ani de la invazia condusă de SUA în 2003, țara continuă să plătească prețul instabilității cronice, al corupției și al conflictelor interetnice. Viața de zi cu zi înseamnă insecuritate, servicii publice fragile și perspective incerte – un teren fertil pentru furie.

În Armenia și Iordania, următoarele în clasament, contextul este diferit, dar tensiunile politice și presiunile economice duc la aceleași reacții emoționale.

Un caz aparte este cel al Republicii Democrate Congo, clasată pe locul cinci. În 2023, nouă din zece adulți de acolo au declarat că nu își pot permite nici măcar nevoile de bază, hrană și adăpost. Conflictul armat din estul țării a dus la aproape un milion de persoane strămutate doar în acel an și la un total de peste 6 milioane de refugiați interni. Taberele improvizate aduc cu ele noi pericole: epidemii de holeră, violență, lipsă de resurse. Furia nu este aici o emoție abstractă, ci o consecință directă a supraviețuirii imposibile.

Lista celor mai furioase zece națiuni include și Libia, Palestina, Tunisia, Marocul și Guineea, toate țări marcate de instabilitate, conflicte armate, corupție sau tranziții politice dificile. În Palestina, de exemplu, conflictul permanent, restricțiile de mișcare și lipsa oportunităților economice transformă viața de zi cu zi într-o succesiune de frustrări care se reflectă inevitabil în aceste statistici.

Dar nu doar topul „negativ” atrage atenția, ci și contrastul cu țările din celălalt capăt al clasamentului. Dacă Finlanda este, de opt ani consecutivi, considerată cea mai fericită țară din lume, în ceea ce privește intensitatea furiei, surpriza vine din Asia: Vietnamul este surprinzătoarea lideră a clasamentului națiunilor cele mai puțin furioase, urmat de Finlanda, Estonia, Portugalia și Mexic.

De altfel, lista cu primele zece țări „calme” include și Islanda, Uruguay și Olanda, toate state care au în comun stabilitatea politică, accesul la servicii publice eficiente și o cultură a coeziunii sociale.

Ce reiese din acest contrast?

Furia colectivă nu este doar o chestiune de temperament național, ci o oglindă fidelă a realităților cotidiene. Țările unde oamenii se confruntă cu războaie, cu sărăcie extremă sau cu lipsa perspectivelor sunt și cele unde procentul de furie declarată este cel mai mare. În schimb, acolo unde există instituții solide, politici sociale coerente și un nivel de trai decent, oamenii au mai puține motive să răspundă afirmativ la întrebarea simplă, dar grăitoare, adresată de Gallup: „Ați simțit furie ieri?”.

Este important de menționat că această cercetare are ca fundament aproximativ 1.000 de adulți care au fost intervievați în fiecare țară, întrebările nevizând percepții generale, ci emoții trăite efectiv în ziua precedentă. Această abordare oferă o imagine mai autentică decât sondajele bazate pe percepții abstracte despre viață. Și tocmai de aceea cifrele, oricât de reci ar părea, reflectă ceva profund uman: felul în care oamenii reacționează la condițiile în care trăiesc.

Clasamentul ne arată o lume fragmentată între zone de stabilitate și regiuni unde furia este aproape o constantă existențială. Întrebarea esențială nu este doar „cine e mai furios?”, dar și ce facem cu această informație. Pentru guverne și organizații internaționale, aceste date ar trebui să fie un semnal de alarmă. Furia nu rămâne niciodată la nivel individual – ea se revarsă în stradă, în alegeri, în revolte și în conflicte. A înțelege unde și de ce oamenii se simt atât de supărați înseamnă a anticipa unde vor apărea următoarele crize sociale și politice.

În același timp, pentru cititorul obișnuit, poate fi o oglindă. Trăim într-o lume unde emoțiile nu mai sunt doar personale, ci și colective, interconectate, globalizate. Să știi că în Vietnam doar 5% dintre oameni declară că au simțit furie într-o zi obișnuită, în timp ce în Ciprul de Nord aproape jumătate dintre locuitori spun contrariul, nu este doar o curiozitate statistică, ci o invitație la reflecție asupra felului în care politica, economia și contextul istoric influențează viața de zi cu zi.

Gallup arată că furia este distribuită inegal pe glob, dar ceea ce au în comun țările din top este un context în care oamenii simt că nu au control asupra propriilor vieți. Iar acolo unde lipsesc siguranța, stabilitatea și oportunitățile, furia devine inevitabilă. În schimb, unde există încredere în instituții, acces la servicii și sentimentul că viitorul nu e un teren minat, oamenii sunt, pur și simplu, mai liniștiți.

Sursa:

https://factsinstitute.com/ranking/angriest-countries-in-the-world-ranked/

Vă mai recomandăm să citiți și:

Câți ani are cel mai bătrân om din lume care a urcat pe Muntele Fuji?

Test de cultură generală. Cât de rapid este cel mai rapid om din lume?

Primul hibrid uman din lume? O fosilă străveche îi uimește pe oamenii de știință

15 fapte despre Frank Caprio, probabil cel mai iubit și respectat judecător din lume. „Nu fac nimic diferit față de ceea ce m-au învățat părinții mei”