Cum a inventat Louis Le Prince cinematografia, apoi a dispărut în umbra istoriei

În septembrie 1890, un inventator de origine franceză pe nume Louis Le Prince (născut în1841 – dispărut în 1890) a urcat într-un tren în Dijon, Franța, cu destinația Paris. Avea cu el planuri și idei de a revoluționa divertismentul, știința și arta. Cu doar câteva zile mai devreme, îi scrisese soției sale, Lizzie, despre finalizarea aranjamentelor pentru un turneu triumfal în Statele Unite, pentru a-și prezenta invenția nemaivăzută și nemaiauzită: prima cameră de filmat din lume. Dar Le Prince nu a ajuns niciodată la Paris. Bagajele, brevetele și prototipurile sale au dispărut odată cu el. Până când Thomas Edison și frații Lumière și-au lansat propriile dispozitive cinematografice, ani mai târziu, numele lui Le Prince fusese deja scos din context – un mister îngropat în umbrele pâlpâitoare ale istoriei filmului timpuriu.

Cu mult înainte de apariția Kinetoscopului lui Edison sau a Cinématographe-ului fraților Lumière, Louis Aimé Augustin Le Prince se chinuia cu mecanica mișcării. Născut în Metz, Franța, la 28 august 1841, Le Prince a studiat arta și chimia înainte de a se muta la Leeds, Anglia, în 1866. Acolo, a înființat o școală tehnică și a brevetat îmbunătățiri pentru fabricarea alamei, dar fascinația sa pentru optică și persistența vederii – fenomenul care permite oamenilor să perceapă mișcarea fluidă din imagini statice – l-a consumat curând.

• Puțini îi știu numele, dar invenția ei a schimbat viața a milioane de femei. Josephine Cochrane…
• Karen Wetterhahn și misterul genetic al otrăvirii cu mercur

Momentul eureka al lui Le Prince a survenit în timpul unui sejur petrecut la New York în anii 1880. Prezentările panoramice, care foloseau pânze pictate rotative pentru a simula mișcarea, atrăgeau mulțimi dornice de experiențe vizuale captivante. „Dacă imaginile statice puteau captiva publicul”, ar fi spus el, „ce ar putea face acelea în mișcare?” Până în 1886, s-a întors în Anglia cu un singur scop: să capteze viața în mișcare.

Lucrând într-un atelier aflat la 160 Woodhouse Lane, Leeds, Le Prince a dezvoltat un aparat foto cu un singur obiectiv, folosind plăci fotografice acoperite cu hârtie. La 14 octombrie 1888, a filmat Roundhay Garden Scene, un clip de 2,11 secunde în care fiul său Adolphe pășește jucăuș prin grădină. Aceasta rămâne cea mai veche înregistrare cinematografică care a supraviețuit. Câteva săptămâni mai târziu, a filmat Traffic Crossing Leeds Bridge, surprinzând trăsuri trase de cai și pietoni în mișcare fluidă – o minune tehnică care a demonstrat capacitatea camerei lui de a asambla cadre secvențiale în mișcare reală.

În 1889, a înlocuit rolele fotografice pe suport de hârtie cu peliculă de celuloid, un material flexibil din nitroceluloză care a devenit standardul industriei timp de decenii. Această inovație, deși revoluționară, nu i-a adus recunoașterea cuvenită. Spre deosebire de contemporanii săi, precum Edison, care lucrau cu benzi rigide și discontinue, Le Prince a reușit să obțină imagini mai fluide și o rată de cadre superioară. Cererea sa de brevet american, depusă în 1890, descria în detaliu „o metodă și un aparat pentru producerea de imagini animate” – cu un an înainte ca Edison să își patenteze kinetoscopul.

În 1890, invențiile lui Le Prince erau pregătite pentru lumina reflectoarelor. Acesta plănuia să prezinte în premieră la New York aparatul său de fotografiat cu 16 lentile – un dispozitiv capabil să proiecteze filme pe ecrane pentru audiențe mari. Dar la 16 septembrie, după ce și-a vizitat fratele la Dijon, s-a urcat într-un tren spre Paris și a dispărut. Detectivii privați, căutările publice și chiar predecesorul Interpolului, Comisia Internațională de Poliție Criminală, nu au reușit să îl localizeze. Corpul lui Le Prince, bagajele și schițele patentate nu au fost găsite niciodată.

Teoriile conspirației au început să curgă. Să fi fost ucis de rivali amenințați de tehnologia sa? Sinuciderea părea puțin probabilă pentru un om aflat în pragul faimei, cu proiectele și planurile în brațe. Unii istorici, precum Simon Popple de la Universitatea Leeds, sugerează spionajul industrial: „Edison avea reputația de a apăra agresiv brevetele. Dispariția lui Le Prince a deschis în mod convenabil calea altora”. În special, avocații lui Edison au militat ulterior pentru revocarea brevetelor lui Le Prince în instanțele americane, susținând că acesta și-a abandonat munca.

Odată cu dispariția lui Le Prince, eforturile familiei de a-i apăra brevetele s-au năruit. Fiul său, Adolphe, care jucase în Roundhay Garden Scene, a fost găsit împușcat mortal în New York în 1901, în timp ce pregătea o mărturie împotriva lui Edison. (Între timp, frații Lumière au organizat prima proiecție de film cu plată la Paris, în 1895 – la șase ani după filmarea de pe Leeds Bridge a lui Le Prince – și au revendicat titlul de „părinți ai cinematografiei”.)

Cu toate acestea, cercetătorii moderni rescriu povestea lui Le Prince. În 2003, un documentar BBC a scos la iveală brevetele și filmările originale ale inventatorului, în timp ce un studiu din 2015 al Journal of British Cinema and Television a confirmat precedența sa tehnică. „Munca lui Le Prince nu a fost doar mai timpurie – a fost mai bună”, spune istoricul de film Stephen Herbert. „Camerele sale puteau capta și proiecta mișcarea în mod fluid, în timp ce dispozitivele lui Edison erau voluminoase și necesitau vizoare”.

Obscuritatea lui Le Prince provine dintr-o furtună de tragedii, lăcomie corporativă și întâmplări istorice. Fără un inventator în viață care să promoveze tehnologia, munca sa a lâncezit în birourile de brevete și în podurile familiilor. Edison, un maestru al autopromovării și al litigiilor, a profitat de acest vid, declarându-se „inventatorul filmelor” în 1910. Între timp, familia Lumières a beneficiat de cultura cinematografică în plină dezvoltare din Franța, care a acceptat proiecțiile lor publice.

Totuși, urmele lui Le Prince persistă. În 1930, camera sa originală a fost descoperită într-un subsol parizian, iar astăzi, Leeds City Museum expune replici ale dispozitivelor sale. De asemenea, o placă din Central Park din New York îi onorează contribuțiile.

Dar mai bine de un secol mai târziu, dispariția sa rămâne nerezolvată. În 2004, un jurnalist francez a afirmat că fratele lui Le Prince, temându-se de un scandal legat de o potențială relație homosexuală, i-a orchestrat asasinarea. Alții speculează că acesta și-a înscenat moartea pentru a scăpa de datorii. Dar, în lipsa dovezilor, adevărul s-ar putea să nu iasă niciodată la iveală.

Cu toate acestea, Le Prince și-a lăsat moștenire geniul tehnic. Aparatele lui foto nu erau simple prototipuri; erau mașini funcționale, inovatoare, care surprindeau spontaneitatea vieții. În scena din grădina Roundhay, frunzele foșnesc, fustele se leagănă, iar un tânăr zâmbește în fața aparatului de fotografiat – un moment de bucurie efemeră, păstrat de un om pe care istoria l-a uitat.

Surse:

https://www.abc.net.au/news/2023-03-15/louis-le-prince-the-forgotten-inventor-of-cinematography/102082024

https://www.bbc.com/news/entertainment-arts-33198686

https://www.britannica.com/topic/cinematography

Vă mai recomandăm să citiți și:

Povestea statuetei lui Pazuzu, legenda care a inspirat cel mai teribil film de groază din istorie

Terence Stamp, ultimul gentleman al filmului

Top 10 filme care au schimbat cinematografia în secolul XXI

https://www.descopera.ro/cultura/20889516-lea-massari-steaua-cinematografiei-care-a-ales-umbra-una-dintre-ultimele-mari-doamne-ale-filmului-italian