Prima pagină Cultura

Bucuresti - 550 de ani

Marc Ulieriu, Daniel Nicolescu | 09.18.2009 | ● Vizualizări: 9704
Bucuresti - 550 de ani     Bucuresti 550 de ani, capitala Romaniei, Bucur, Istoria Bucurestiului, personalitatile capitale, simbolurile Bucurestiului, vorbe de duh despre Bucuresti, opere de arta + zoom
Galerie foto (19)

Mic Paris sau Mare Ferentari, hulit emfatic sau, dimpotriva, adorat fara rezerve, oras al lui Mircea Eliade – cu “strazi Mantuleasa” si alte locuri tainice peste care staruie vraja altor timpuri – sau urbe a “Chirurugului” si a lui Marean, cu drumuri pe care stau, incremenite in proiect, utilaje ciclopice, paralizate de teama gropilor, Bucurestiul este un oras viu, tentacular, caleidoscopic, pestrit si violent contradictoriu.

Bucurestii - o poveste in date

  • Potrivit lui Constantin C. Giurescu, pe malurile Dambovitei siale Colentinei este atestata cultura paleolitica sineolitica. Pana in 1800 i.Hr., apar dovezi ale unor asemeneacomunitati stravechi in zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noide astazi.

  • Primele locuinte de dupa retragerea aureliana din 273d.Hr. sunt atestate in secolele III-XIII.

  • Legenda spune ca asezarea Bucuresti a fost fondata de unoier pe nume Bucur. Conform altei variante, mai probabile,Bucurestiul a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran, lasfarsitul secolului al XIV-lea.



  • La 13 iunie 1458, Vlad Tepes da un act inlatineste, in care foloseste expresia "juxta fluvium acqueDomboviche" - adica "langa cursul apei Dambovita" -, ce serefera, dupa toate probabilitatile, la Bucuresti.

  • Primul document care atesta in mod precis si clarBucurestiul ca resedinta domneasca apartine tot cancelariei luiVlad Tepes. E vorba despre un hrisov scris in slava si emis la 20septembrie 1459.

  • Cetatea Dambovitei, cum mai apare in primii ani orasul, avea rolstrategic, urmand sa vegheze asupra drumului ce se intindea de laTargsor la Giurgiu, unde se afla o garnizoana otomana.

  • in scurt timp, la 14 octombrie 1465, Bucurestiul esteales de catre Radu cel Frumos (om prea plecat turcilor, fratele sidusmanul lui Draculea) ca resedinta domneasca.

  • In vremea lui Vlad Vintila (poreclit si Braga Voievod) si inaceea a lui Radu Paisie (1535-1545), sunt emise in Bucuresti foartemulte documente.

  • In anii 1558-1559, la Curtea-Veche este construitaBiserica Domneasca, ctitorie a domnitorului MirceaCiobanul. Biserica e cel mai vechi lacas de cult pastratin forma sa initiala in Bucuresti.

  • In 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiuldevine capitala Tarii Romanesti si incepe sa fiemodernizat.

  • La 1661, apar primele drumuri pavate cu piatra de rau, iar la1694 se infiinteaza prima institutie de invatamantsuperior, Academia Domneasca.

  • La 1702, Constantin Brancoveanu construieste palatulMogosoaiei, actualul Muzeu de Arta Feudala Brancoveneasca.Palatul, dar si atenantele sale, gazduiesc astazi si expozitii dearta contemporana.

  • La 1704, ia fiinta, la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino,Spitalul Coltea. In scurt timp, Bucurestii sedezvolta din punct de vedere economic si se inregistreaza ocrestere semnificativa a numarului mestesugarilor, organizati inbresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor,panzarilor, salvaragiilor, zabunarilor.

  • Sunt create primele manufacturi si cismele publice, iarpopulatia creste necontenit, prin aducerea de locuitori dinintreaga Muntenie (in 1798, sunt consemnati 30.030 delocuitori, in timp ce in 1831 pot fi numarate 10.000 de case si60.587 de locuitori).

  • Se deschide Hanul lui Manuc, unde se va semna,in 1812, Tratatul de la Bucuresti, intre Rusia si Turcia.

  • Dupa Unirea Principatelor, cele doua Cameresunt prorogate si convocate impreuna in Bucuresti, pentru ziua de24 ianuarie 1862. In loc de doua capitale, ramane acum una singura:cea de pe malurile Dambovitei.

  • De-a lungul secolului al XIX-lea apar o serie de institutii demare interes (Teatrul National, Gradina Cismigiu,Societatea Academica din Bucuresti, Societatea Filarmonica,Universitatea, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, ziarulUniversul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica, Ateneul Roman,Banca Nationala), plus inovatii in materie de tehnologiesi cultura (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai -pe ruta Obor-Cotroceni -, iluminatul electric, primele liniitelefonice).

  • Intram in secolul vitezei: la 1910 se monteaza PodulGrant. Pe 4 august 1916 se semneaza, la Bucuresti,Tratatul de alianta intre Romania si Antanta.

  • Anul 1920: se da in folosinta o centrala telefonica automata cu3.000 de abonati. In 1925, pe ruta Piata Sf. Gheorghe -Bariera Calarasilor, este data in functiune prima linie de autobozeurbane. In 1933, este construit Palatul Telefoanelor.

  • O revenire la vitezele de altadata: sociologul Dimitrie Gustiinfiinteaza, in 1936, MuzeulSatului, unul dintre primele muzee etnografice din lume.In acelasi an, pe o suprafata de 187 ha, se amenajeazaparcul Herastrau.

  • Pe repede si zguduitor inainte: in 1940 si in 1977, douacumplite cutremure de pamant darama centrul Capitalei.

  • In afara de aceste sinistre naturale, au existat sicalamitati ce pot fi puse pe seama sindromuluidictatorial: la 30 decembrie 1947, 8 zile dupa sosireaRegelui Mihai la Bucuresti, are loc lovitura de stat ce schimbasoarta orasului. Guvernul Dr. Petru Groza si Partidul MuncitorescRoman confisca puterea in numele poporului. Are loc nationalizarea,sunt construite numeroase blocuri cutii-de-chibrit, iar in anii '80Ceausescu darama deliberat centrul vechi al Bucurestiului,ca sa faca loc Casei Poporului si proiectelor de sistematizare aorasului.

Marile personalitati ale Bucurestilor de altadata

Constantin BRANCOVEANU (1654 - 1714)
A domnit intre 1688 si 1714. In 1694, la indemnul carturaruluiConstantin Cantacuzino Stolnicul, a initiat infiintarea AcademieiDomnesti, in cladirile vechii manastiri Sf. Sava, pe locul carorase afla astazi cladirea si Piata Universitatii. Au fost puse astfelin Bucuresti bazele invatamantului superior, fundamentat pe studiulclasicismului greco-latin.

Carol Popp de SZATHMARY (1812 - 1887)
Desi nascut la Cluj, este cel dintai cronicar in imagini, exact sipasionat, al Bucurestiului. Pictor si grafician, cel dintaifotograf de arta de la noi, Carol Popp a alcatuit, sub Cuza Voda,primul album de fotografii dedicat Capitalei. Ajuns raritatebibliografica, a fost retiparit in volumul Bucurestii in imagini(Ed. Fundatiei Pro, 2006).

Mihail KOGALNICEANU (1817 - 1891)
La sfarsitulul anului 1859, a sustinut ideea ca Bucurestiul sadevina capitala a Principatelor, spunand printre altele:"Aproape de arterul principal al comerciului, al bogatiilorPrincipatelor Unite, Dunarea, pe drumul cel mare al Occidentuluicatre Orient, cu o populatiune numeroasa, compacta si eminamenteromaneasca, Bucurescii este apoi singurul oras care are elementulcel mai puternic al unei tari, clasa sau starea de mijloc. Nicaieriopiniunea publica n-a putut a se dezvolta si domni mai mult decatin Bucuresci."

Grigore al IV-lea GHICA (1822 - 1828)
A fost primul domnitor pamantean din Tara Romaneasca dupa epocafanariota. A initiat o serie de lucrari de majora semnificatieedilitara si urbanistica: pavarea cu piatra a celor patru drumuriprincipale ale orasului (Podul Targului de Afara, Podul Mogosoaiei,Podul Calicilor si Podul Serban Voda), construirea de palate,biserici si cazarmi.

Pake Em. PROTOPOPESCU (1845 - 1893)
A avut temeinice studii juridice, fiind doctor in drept alUniversitatilor din Paris, Bruxelles si Geneva. In 1888, a devenitprimar al Capitalei si a exercitat aceasta functie pana indecembrie 1891. Este considerat unul dintre cei mai importantiedili bucuresteni, autor al unor importante opere desistematizare.

Albert GALLERON (1847-?)
Unul dintre primii arhitecti francezi care au lucrat in taranoastra. Principala sa creatie romaneasca ramane Ateneul. Alaturide Cassien Bernard, a realizat Palatul vechi al Bancii Nationale,dar si diverse vile bucurestene: Casa Negruzzi, Casa Slatineanu,Casa Ioseph Fermo sau Azilul Elena Slatineanu.

Franz MANDY (1848 - 1910)
A debutat in preajma Razboiului de Neatarnare. Devenit artistindepedent, si-a facut propriul atelier si a devenit "Fotograf alCurtei Domnesci" si al reginei Elisabeta. A nemurit Capitala intr-oserie de fotograme ce au devenit ulterior si carti postale.

Ion MINCU (1852 - 1912)
Isi leaga numele de aparitia unei scoli nationale in arhitectura.Studiaza patrimoniul artistic medieval, descoperind repertoriiornamentale, solutii stilistice si tehnice, pe care le preia intr-osinteza originala. Printre cele mai izbutite creatii ale saleamintim: Casa Lahovary si "Bufetul" de la Sosea, Casa Monteoru,Casa Vernescu, Casa Robescu, Casa N. Patrascu.

Barbu Stefanescu DELAVRANCEA (1858 -1918)
Scriitor, orator si avocat, membru al Academiei, ramane inliteratura, intai de toate, prin nuvela Hagi Tudose si printrilogia dramatica moldoveneasca din care face parte Apus de Soare.Intre iunie 1899 si februarie 1901, a fost primar al Capitalei.

Dem. I. DOBRESCU (1869 - 1948)
Primar al Bucurestiului intre 1929 si 1934. Autor al celei mairadicale modernizari a Capitalei. Despre el, Arghezi scria:"Haina domniei sale, orasul, pe care o purta cu dunga sifagaduise sa o calce in fiecare zi, macar o data, sesifoneaza." In rest, numai de bine…

Alexandru ANTONIU(? - 1925)
Este considerat fotograful Micului Paris, autor al unor "vedute" demare prospetime ale palatelor si bulevardelor bucurestene. A primitmedalia de bronz la Expozitia Universala de la Paris din 1900,pentru un album fotografic cu o ampla sectiune dedicata capitaleiRomaniei.

Horia CREANGA (1892 - 1943)
Nepot al lui Ion Creanga, este considerat cel mai importantarhitect al perioadei interbelice romanesti. Doar in Capitala aproiectat peste 70 de imobile. ARO (azi Cinema Patria) de pebulevardul Magheru, Teatrul Giulesti, Uzinele Malaxa, Grupul ScolarMihai Bravu, Vila Elena Otulescu din str. Dr. Manu sunt numaicateva dintre operele sale.

Simbolurile-cult ale orasului

FANTANA MIORITA
Asezata la portile de nord ale orasului, pe SoseauaBucuresti-Ploiesti (DN1), in fata Muzeului Minovici, FantanaMiorita a fost, vreme indelungata, simbolul orasului. Monumentuleste executat din granit de Dobrogea si e inconjurat de un bazineliptic de proportii, diametrul mare fiind de 50 de metri, iar celmic de 20. Fantana, amplasata in mijlocul bazinului, este compusadin doua ziduri voluminoase si paralele, cu lungimea de 16 metri.Intre cele doua ziduri a fost construita o panta din piatra, culatimea de un metru. Mozaicurile cu care este placat monumentul,realizate intr-un subtil joc alb-negru de catre Milita Patrascu,sunt o ilustrare a baladei Miorita, unul dintre miturileintemeietoare ale poporului roman. Fantana dateaza din 1936.

PARCUL CAROL
Creatie a arhitectului francez Eduard Redont, a fost proiectat inanul 1900 si inaugurat in 1906, pe Dealul Filaretului, cu ocaziaExpozitiunii Universale organizate in Bucuresti. Printre multeleopere artistice si atractii culturale ale parcului (FantanaCantacuzino, Fantana cu Zodiac, Muzeul National Tehnic sau AreneleRomane) se afla, dispuse de o parte si de alta a axului central,doua statui de mari dimensiuni. Este vorba despre Titani (sauGiganti, cum mai sunt numiti), personaje care tasnesc din piatraemanand o forta colosala, precum sclavii lui Michelangelo. Primuleste opera lui Dimitrie Paciurea, iar pandantul sau ii apartine luiFrederick Storck.



OBSERVATORUL ASTRONOMIC FILARET

Potrivit lui Hrisant Notara, profesorul grec al fiilor luiConstantin Brancoveanu, Bucurestiul, "capitala Valahiei", arecoordonatele 27,00 si 45,00. Informatia, foarte aproape de adevar,este inclusa in lucrarea "Introducere in geografie", aparuta ingreceste la Paris, in anul1716. Este prima consemnare a pozitieigeografice a orasului. Datele exacte, referindu-se la punctul de laObservatorul Astronomic Filaret, sunt 2605'48" longitudine esticasi la 44024'49" latitudine nordica. Bucurestul se afla, deci, laaproape jumatatea distantei dintre Polul Nord si Ecuador. Paralela450 (mijlocul exact) trece pe la nord de Ploiesti, in apropiere deBaicoi. Avem deci o capitala echilibrata climatic, cel putin inteorie (meteorologica), si care incearca echilibrarea uneisumedenii de stiluri si influente arhitectonice, macar in teorie(urbanistica).
La numai doi ani de la construirea la Filaret a ObservatoruluiAstronomic, inaugurat in anul 1908, lua fiinta in Bucuresti siprimul observator astronomic popular din tara noastra, care vapurta numele fondatorului sau, contraamiralul Vasile Urseanu.Cladirea se afla amplasata pe bulevardul Lascar Catargiu nr. 21 sia fost ridicata intr-un stil cu totul aparte, ducand cu gandul lasuprastructura unui vapor.

CURTEA DOMNEASCA
Coborand strada Lipscani spre Dambovita, prin strada Selari sauSmardan, arheologii au scos la lumina in ultimii ani multe marturiiprivitoare la Curtea Domneasca. Cladirile aflate in perimetrulacesteia au fost restaurate (in primul rand Hanul lui Manuc),alaturandu-se Bisericii Curtea-Veche, ctitorie a lui MirceaCiobanu. Aceasta a servit pana la sfarsitul secolului al XVIII-leadrept capela a celei dintai Curti Domnesti din Bucuresti,cunoscuta, dupa ce a fost parasita din cauza ruinarii sale, subnumele de Curtea-Veche, "spre deosebire de noua asezare domneascadin Dealul Spirei, care se chema Curtea-Noua." (Grigore Ionescu,Bucuresti, ghid istoric si artistic, 1938)



HANUL LUI MANUC
Manuc bei construieste, incepand cu 1806, un han, probabil cel maimare si mai important al urbei, pe care-l va ispravi in 1808.Daramat si renovat in numeroase randuri (ultima restaurare dateazadin 1991-1992), Hanul lui Manuc a fost martor al unor evenimentecruciale: aici s-au reunit demnitarii care au purtat negocierile depace ce aveau sa puna capat Razboiului Ruso-Turc (1806-1812), dupace tot aici avusesera loc convorbirile preliminare. Sala Dacia agazduit intalnirile politicienilor care doreau intrarea in MareleRazboi si unirea Regatului cu Transilvania si Bucovina. Unul dintrecele mai frumoase exemple ale vechii arhitecturi urbane valahe,Hanul si-a pastrat atmosfera si stilul pana in prezent.

CAPSA
In 1852, fratii Capsa, Anton si Vasile, inaugureaza primul lorlocal, cu firma "La doi frati", intr-o casa unde, mai tarziu, s-acladit Hotel de France. La 1868, erau pomenite ca iesind de submana celor de la Capsa nu mai putin de 36 de feluri de dulceata.Gloria si banii le ingaduie fratilor sa-si cumpere, in 1871, sediuldin casele Slatineanu (Calea Victoriei, colt cu str. Edgar Quinet),unde functioneaza si azi. In 1873, cofetaria este medaliata laViena si organizeaza primul dineu de gala dat de Carol I la PalatulDomnesc. Adorata de artisti, dar si de politicieni (in perioadainterbelica era numita Parlamentul Bicameral al Romaniei, pentru caaici liberalii si taranistii faceau si desfaceau guverne), Casafunctioneaza si in perioada "democratiei populare", carestaurant-cafenea. Dupa Revolutie, a devenit hotel de 5 stele.



NESTOR
Concurenta, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, este reprezentatade Fialkowski, Broft si de cofetaria Hotelului Bellevue, de langaCismigiu. La inceputul noului secol, ramane din toate acestea doarCapsa, gratie produselor ei de o rara finete a continutului sieleganta a prezentarii. In schimb, se ivesc noi localuri de"cofeturi" fine, cum ar fi Dobriceanu, Zamfirescu, Riegler sauFrederic pe Calea Victoriei, ultimul avand drept specialitate"carolinele", prajituri mari cu frisca amestecata cu fructeglasate, fisticuri si stafide. Puternic straluceste Nestor, care"fura" din clientela Capsei, tot pe Calea Victoriei, dincolo deAteneu. Cladirea se prabuseste la cutremurul din 1977.

ATENEUL ROMAN
Situat in Piata Palatului Regal (actualmente, a Revolutiei),Ateneul Roman a devenit in timp emblema culturala a Bucurestiului.A fost construit in 1886, dupa planurile arhitectului francezAlbert Galleron, pe un teren ce fusese proprietatea familieiVacarescu, astfel incat sa poata folosi fundatia deja turnata amanejului inceput de "Societatea Equestra Romana". Fondurile aufost partial adunate prin subscriptie publica, la indemnul "Dati unleu pentru Ateneu!". Aici se afla sediul Filarmonicii George Enescusi tot aici se desfasoara concertele-cheie ale fiecarei editii aFestivalului Enescu. Candva, aici s-a aflat si PiancotecaStatului.

CASA POPORULUI
Cu pretul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor, Rahova siAntim, mutarii de biserici si distrugerii de vieti, a luat nastereun megasimbol hipercontroversat al orasului. Este vorba despreansamblul Casa Poporului, intocmit dupa un proiect al arhitecteiAnca Petrescu, azi sediu al Parlamentului Romaniei. Lucrarile laacest edificiu, care se intinde pe o suprafata de 350.000 m², auinceput in anul 1984. Ca ne place sau ba, turistii aflati intrecere prin Bucuresti sunt adusi aici direct de pe DealulMitropoliei sau de la Manastirea Stavropoleos, ca sa contemple unrecord de Guinness Book. Gurile rele zic ca ansamblul esteinclus in categoria prost-gust.

De-a v-ati ascunselea prin Bucuresti

Un oras din fantanile caruia pot sa tasneasca, sub forma de apacolorata, visele unor artisti excentrici, ori tainita insalubra, cumahalale peste care balteste o promiscuitate de favelas siin care canalizarea reprezinta un vis de neimplinit. Unoras care, dincolo de toate mizeriile sale, are o virtute capitala:stie sa ascunda si sa dezvaluie ca un urias prestigiditator, posedacapacitatea de a scoate mereu, abracadabrant, din imensa savistierie de mistere, locuri inedite. Cotloane carestateau in drumurile noastre cotidiene apar deodata, plesnind denoutate, cu violenta unui strigat, de parca n-ar fi fost acolo deveacuri. Sunt hrube si bolti si creneluri, hanuri parasite sistrazi impleticite, care duc spre umbra unor acareturi cu zvon decupeuri si fiacre, cu fosnet de feregele si zanganit de argintarie,locuri care, precum in "La tiganci",dispar in zorii mahmuri ai altei zile. Sunt locuri pe care le-amtocit cu trecerile noastre si pe care le-am strivit sub petrecerilenoastre, dar pe care, pur si simplu, nu le-am vazut, locuri careapar deodata, uluitor, in geana unui apus, la coborarea intr-ostatie de tramvai, peste drum de cofetaria unde am infulecat uncataif sau la 50 de metri de minutarul ultimului ceas Garnier dinlume, acolo unde i-am dat intalnire celei mai recente doamne avisurilor noastre. Un joc "de-a v-ati ascuns", pe care "Il joci indoi, in trei,/ Il joci in cate cati vrei/ Arde-l-ar focul." Sa-ljucam si noi!

Sa pornim dinspre latura nordica a orasului, de laMogosoaia. Un sat care va deveni, probabil,cartier bucurestean, loc unde domnul Brancoveanu a zidit pentrufiul sau, Stefan (dupa modelul asezamantului de la Potlogi), pemalul lacului, Palatul, cu toate atenantele sale. Jefuit si distrusdupa moartea domnitorului, devenit han sub turci si ajuns, insecolul al XIX-lea, in proprietatea familiei Bibescu, Palatul aintrat, in anii '70-'80, in circuitul caselor de creatie si odihnaale Uniunii Scriitorilor, finalmente fiind complet renovat sidevenind centru muzeal si expozitional de prestigiu.

O anecdota care devine o metafora a fetelor schimbatoare aleBucurestiului: in anii '80 ai secolului trecut, in plinanebunie a revizuirilor ideologice ceausiste, cu ocazia unui "1 Maimuncitoresc", pe cand inca se mai defila cu portretele lui Marx,Engels si Lenin, parintii visului de aur al omenirii, in timp ceoamenii muncii iesisera cu mic cu mare sa-si arate adeziuneadeplina fata de orice li se comanda, vine de sus ordinul zbierat:"Clasicii in iarba!" Naucitoarea "ordonanta de urgenta"viza aruncarea tablourilor cu cei doi barbosi plus cheliosul cutrasaturi orientale ("clasicii") si exhibarea triumfatoare aportretelor lui Nicolae si Elena Ceausescu. In acea vreme, laMogosoaia, in iarba din dosul cuhniei brancovenesti, zacea statuiaecvestra a lui Carol I, facuta de Mestrovici, opera care a fostreabilitata dupa Revolutie. In locul ei de odihna, verdeata siparagina, au venit adusi de legitima furie anticomunista alticlasici: Dr. Petru Groza si Vladimir Ilici. Sictransit gloria mundi… Cum spuneam, orasul ascunde si dezvaluie.

Vizibila candva, ba chiar avand o "simeza" ce-i glorificasimbolistica, Biserica lui Bucur Ciobanul, intemeietorulorasului, statea cu o "stralucitoare modestie" in coastaSeminarului Teologic, nu departe de malul Dambovitei. Samanta dincare a prins sa se ridice lanul de cladiri ale Capitalei,bisericuta a devenit, in anii din urma, o trestie ganditoare,indurand vremurile si vremuiala de sub greabanul sticlos si trufasal unei cladiri lipsite de personalitate.

Centrul Bucurestiului nu este atat istoric, catarheologic. Prezentul si prestigiul lui trebuierestaurate, iar viitorul ii este incert. Inima lui e facutadin straturi, din biserici, din cladiri de secol XIX, dinsplendide mostre de arhitectura, din stucaturi gratioase, din portifin cizelate. Stratul gros de nepasare de pe obrazul celor care arfi trebuit sa se ocupe de ele si de starea sanatatii lor le ascundeinsa chipul, le piperniceste statura, le schimonoseste zambetulsenectutii. Hanul Solacolu sta sa se prabuseasca,iar putinele incaperi care mai sunt locuite ascund indeletniciriinterlope. Pe strada Gabroveni cresc planteviguroase printre niste ruine inviorate cromatic doar de catevagrafitti. Pe aleea Sutter cobori precum inbolgiile Genovei, pe niste trepte stradale specifice unei completalte geografii urbane. Cand ajungi pe stradaCovaci, respiri praful nobil al anticariatelor,vezi capatul Cafenelei vechi si dopul trist ce o infunda: blocuricu sase etaje care, chiar daca sunt facute din caramida, totraceala betonului o au.

Trebuie sa detii cunostintele si privirea cutezatoare aarheologului, rabdarea inteleptului si tandretea indragostitului casa intelegi frumusetea tainica a acestor locuri si sa ajungi sa lepretuiesti (si) asa cum sunt.

Vorbe de duh din Bucuresti

"Daca esti prost la Capsa, este imposibil... sa fii inteligentaltundeva."
Tudor Arghezi

"Bucurestii s-au numit de la stapanul acestui loc, anume Bucur,a carui inca se arata o mica biserica pe un delut intre Radu Vodasi Dambovita."
Iosif Genilie, Geografie istorica, astronomica,naturala si civila a continentelor in general si a Romaniei inparte,1835

"Multe s-au zis si se zice pan popor ca Bucur, intaiul fundator alBucurestilor, era un cioban ce-si pastia oile pe tarmii Dambovitii,aproape pe unde se afla astazi Manastirea Radu Voda."
Alessandru Pelimon, Istoria fundariiBucurestilor, roman, 1858

"Oamenii cu nervii delicati, cu pielea subtire, vor face bine sa nuintre in acest han, dar curiosii, doritorii de a cunoaste trecutul,vor avea ce sa vada. S-a pastrat neatinsa prima sa fizionomie,intunecata din nenorocire de necuratenie."
Auguste Lancelot, pictor francez aflat in 1860 intrecere prin Bucuresti, despre Hanul lui Manuc

"Ca sa apuc pe strada Enei, caci viu spre Capsa, ocolesc un hotel,in etajele caruia sexualitatea e condensata si toropita indupa-amiaza asta de vara ca gazele care se tarasc in fundul uneimine."
Camil Petrescu, Patul luiProcust

"Orasul Bucuresti, atat de zgomotos si de capricios in zilelenoastre, nu era tot astfel in timpul lui Caragea. Locuitorii saidin clasa de mijloc, deprinsi de mult timp cu viata orientala ceaplina de lene si poezie, vara se adunau la gradinile Breslea,Barbalata, Cismegiu si Giafer. Acolo, fiecare isnaf sau cap defamilie isi intindea masa si, impreuna cu casnicii si amicii, beausi mancau; apoi incepeau a invarti hora stramoseasca si dansurilecele vesele, care se deosebesc foarte putin de tarantelaneapolitana si care plac atat de mult intregului poporlatin."
N. Filimon, Scene din viatasociala

"Luna, a carei palida si dulce fata umple de dor si de ardoareinimile simtitoare, sta aninata printre turlele Mitropoliei.Aceasta maiestoasa si dulce tacere era intrerupta cateodata desuspinele unei privighetori care canta durerile sale ascunsa intr-odumbrava de lilieci din gradina manastirei Antim."
N. Filimon, Ciocoii vechi sinoi

"Ei! Apucam pe la Sfantul Ionica ca sa iesim pe Podul-de-pamant, -papugiul cat colea dupa noi; iesim in dosul Agiei, - coate-goaledupa noi; ajungem la Sfantul Ilie in Gorgani, - moftangiul dupanoi; mergem pe la Mihai-Voda ca sa apucam spre Stabilament, -mate-fripte dupa noi..."
I.L. Caragiale, O noaptefurtunoasa

"Gandind astfel, cum a picat in Bucuresti, a tras in miezultargului, la hanul lui Manuc. Acolo, a chemat indata un samsar sii-a spus sa-i gaseasca fara zabava o pereche de case frumoase, cuincaperi multe pentru stapani, musafiri si slugi, la aer curat, cugradina si fantana-n curte, cu pimnite, bucatarii, spalatorii, cugrajduri si soproane, in sfarsit cu toate cate trebuiesc pentruasezarea cuviincioasa a unui negustor chiabur."
I.L. Caragiale, KirIanulea

"Bucurestii ramasese credincios vechei sale datini de stricaciune:la fiece pas ne aminteam ca suntem la portile Rasaritului. Sitotusi, desfraul ma uimi mai putin decat descreierarea ce domnea intoate randurile; marturisesc ca nu ma asteptam sa vad dospindticneli atat de numeroase si de felurite, sa intalnesc atatanebunie sloboda."
Mateiu I. Caragiale, Craii deCurtea-Veche

"Era pe atunci un maidan in fata Universitatii, ii spunea MaidanulPrimariei, si se gramadisera pe el blocurile de piatra din care s-acladit dupa razboi aripa cea noua a Universitatii. Parca le vadsi-acum: blocuri mari, de piatra alba-sinilie..."
Mircea Eliade, Pe stradaMantuleasa

"Mancarea era ieftina, hotelurile primitoare, ca si gradinile devara, Rasca, Otetelesanu si Carabus, dar si Bordeiul, inca de peatunci asezat pe marginea Herastraului."
Mircea Cartarescu, De ce iubimfemeile

SPUNE-TI OPINIA! Comenteaza aici desprepovestea Bucurestiului, Bucurestii de alta data, oamenii valorosisi locurile tainice care i-au scris istoria! Apoi, HAI PE FORUM SA DISCUTAM! Redactorii Descopera si-au expus parerilevis-a-vis de Bucurestiul de astazi si relatiacontroversata - de dragoste si (mai mult) de ura - pe care o au cuCapitala. Spune si tu ce crezi despre actualul Bucuresti, ce e bun,ce e rau, ce-i lipseste, ce ar trebui schimbat in ceea ce este,pana la urma, cel mai mare oras al Romaniei.