Home » Cultură » Pirateria

Pirateria

Publicat: 21.07.2006
Inca de pe vremea lui Iulius Cezar, nelegiuitii marilor praduiau orice corabie ajunsa la ananghie. Astazi, metoda a evoluat intr-atata, incat piratii ataca ambarcatiunile dupa ce, in prealabil, le-au localizat cu ajutorul GPS-urilor sau al satelitilor.

Conditiile de trai de pe corabii erau de-a dreptul inumane in secolul al XVII-lea. Marinarii consumau adesea alimente putrezite, in care roiau viermii, iar dupa ce-si terminau stagiul, se intorceau acasa cu forme severe de debilitate. Doi dintre factorii direct responsabili de viata mizera a matelotilor erau marea si comandantul navei. Capeteniile ambarcatiunilor engleze erau recunoscute in acele timpuri pentru brutalitatea cu care-si struneau echipajul.

Este stiut faptul ca indatoririle marinarilor erau mai mult decat impovaratoare, tratamentul care le era aplicat fiind adesea inuman. Daca existau dezertori, acestia erau inlocuiti fara scrupule cu tineri rapiti. In acea perioada, orice pusti care adasta pe inserate la o taverna se putea trezi in zori pe puntea unei astfel de ambarcatiuni. Cu nesperat noroc, ocolit de dizenterie si de alte maladii contagioase, se putea reintoarce acasa dupa 2-3 ani. Multi, insa, sfarseau aruncandu-se de buna voie peste bord.

Ca in orice comunitate, si in cea a marinarilor existau razmerite. De obicei, acestea izbucneau in timp ce se ordona atacarea unor nave ale piratilor. Atunci, in baza unor intelegeri tainuite, mai mult de jumatate din echipaj trecea in tabara corsarilor, luptand alaturi de acestia impotriva fostilor tovarasi.

O alta metoda piratereasca de a pune stapanire pe bunuri necuvenite era obtinerea unor mandate de navigatie false. In asemenea tidule, piratii figurau ca militari care aveau misiunea de a veghea la bunul mers al navigatiei. Dupa ce acestia trageau corabiile ?pe dreapta?, simuland controale de rutina, urma golirea incarcaturii din cala, operatiune ce nu necesita mai mult de cateva ore, data fiind si participarea extraordinara si neconditionata a echipajului pacalit.

In timpul Revolutiei americane, au fost consemnate cele mai multe acte de piraterie camuflate. Razboiul Civil din SUA a avut si el povestea lui in aceasta privinta: piratii sudisti au trimis in larg mai multe vase-capcana, cel mai faimos dintre ele fiind CSS Alabama. Modelul a fost copiat in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial de catre Germania nazista, Hitler ordonand prezenta obligatorie a catorva vase-fantoma in Oceanele Atlantic si Indian.

Insa vremea piratilor nu a apus o data cu era antisemitului suprem. Pirateria pe mare este un fenomen actual si, la fel ca in trecut, pretul platit poate fi chiar marfa transportata, dupa cum pot fi banii sau chiar anumite favoruri politice si administrativ-teritoriale. Profitand de declinul Royal Navy ? divizia de aparare navala a Regatului Unit al Marii Britanii ?, pirateria a redevenit o sursa de profit in sud-estul Asiei, sudul Americii, apele Oceanului Indian si sudul Marii Rosii.

Tags:
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase