Ce se întâmplă cu păsările care dedică mai multă energie creșterii puilor?

Adaugă descoperă.ro ca sursă preferată în Google

Cercetătorii au crescut selectiv prepelițe japoneze, împărțindu-le în două grupuri: unele care depuneau ouă mai mari și altele cu ouă mai mici. Deoarece aceste păsări nu le oferă îngrijire puilor după eclozare, contribuția principală a femelelor este energia investită în ouă, iar puii proveniți din ouă mai mari au șanse mai mari de supraviețuire.

• Păsările se tem mai mult de femei decât de bărbați. Care este explicația?
• În 1986, 1.800 de persoane au murit într-o singură noapte la Lacul Nyos. Ce anume a…

Păsările care dedică mai multă energie creșterii puilor îmbătrânesc mai repede și mor mai tinere. După cinci-șase generații de selecție, rezultatele au fost clare: femelele care depuneau ouă mai mari îmbătrâneau mai repede și trăiau cu aproximativ 20% mai puțin decât cele care produceau ouă mai mici.

Ce se întâmplă cu păsările care dedică mai multă energie creșterii puilor?

Studiul, coordonat de University of Exeter (Anglia), susține o teorie fundamentală a evoluției: investiția mare în reproducere vine, inevitabil, cu un cost: o viață mai scurtă.

„Toate organismele vii au resurse limitate și trebuie să facă compromisuri între diferite priorități. Teoria evoluționistă sugerează o legătură directă între efortul reproductiv și îmbătrânire, dar acest lucru este dificil de demonstrat experimental”, a explicat autoarea principală, Barbara Tschirren.

Potrivit cercetătorilor, studiul oferă dovezi clare că există variații genetice atât în ceea ce privește efortul reproductiv, cât și ritmul de îmbătrânire, iar aceste trăsături sunt strâns legate și pot evolua rapid.

Acesta este primul studiu care testează această ipoteză la o specie de vertebrate folosind selecția artificială.

Care este mecanismul implicat?

Explicația constă în modul în care organismul își distribuie energia: fie o investește în reproducere, fie în „întreținerea” propriului corp. Cercetări anterioare au arătat că prepelițele care investesc mai mult în ouă au o capacitate mai redusă de reparare celulară și un sistem imunitar mai slab.

În ultima generație analizată, femelele care produceau ouă mari au avut o durată medie de viață de 595 de zile, în comparație cu 770 de zile în cazul celor care depuneau ouă mici.

În ceea ce privește masculii, aceștia trăiesc mai mult, iar durata studiului nu a fost suficientă pentru a trage concluzii clare despre efectele selecției asupra longevității lor, scrie Phys.org.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Știați că există șerpi „dreptaci”?

Câinii pot învăța cuvinte noi „trăgând cu urechea” la stăpânii lor

Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală

Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului