Eruptii vulcanice in masa din cauza incalzirii globale?

Potrivit Carolinei Pagli de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie si lui Freysteinn Sigmundsson de la Universitatea din Islanda, Vatnajokull, cea mai mare calota de gheata a Islandei, se topeste cu o rata de 5 kilometri cubi pe an. Cei doi au calculat efectele pe care acest lucru le-ar putea avea asupra scoartei terestre si a magmei de dedesubtul acestor gheturi In mod normal, atunci cand gheata dispare, greutatea pe care masa sa o exercita asupra solului se reduce. Ca rezultat, conform lui Pagli si lui Sigmundsson, acest lucru ridica nivelul ratei la care rocile de sub stratul de gheata se topesc si se transforma in magma. S-a descoperit ca rata de formare a magmei de sub Vatnajokull este in prezent de 0.014 kilometri cubi pe an, care se echivaleaza cu 1.4 kilometri cubi intr-un secol; adica o crestere de 10% a ratei normale de topire a rocilor. Islanda este caminul a numerosi vulcani activi care se afla sub gheata, inclusiv Gjalp, responsabil de marile eruptii din 1938 si 1996. Dar potrivit celor doi cercetatori, magma produsa in plus de-a lungul secolului trecut si noile acumulari ar putea reduce intervalul de 58 de ani intre doua eruptii, la numai 30 de ani. Pagli sustine ca Muntele Erebus din Antarctica, Insulele Aleutine si alti vulcani ai Alaskai prezinta riscuri asemanatoare. De asemenea, cercetatorul Bill McGuire de la Colegiul Universitar din Londra este de parere ca si cresterea nivelului marilor, provocata tot de topirea ghetarilor, va influenta in rau activitatea vulcanilor. “Vom fi martori ai unei puternice cresteri a activitatii vulcanice la nivel global”, a declarat acesta pentru publicatia New Scientist. “Daca ne uitam la fostele perioade de incalzire, putem vedea ca asa au stat lucrurile si atunci.”

Sursa: DailyGalaxy

• O tânără din Germania, găsită în viață după 12 zile de dispariție în Australia
• Migrația în Uniunea Europeană a cauzat un record de populație. Câți locuitori are UE?