Prima pagină Maratoanele Descopera Descoperă istoria românilor

Blestemul domniilor fanariote

Nicu Parlog | 12.05.2009 | ● Vizualizări: 8470
Blestemul domniilor fanariote     no tags + zoom
Galerie foto (10)

Bacsis, robie, bir, mazilire, coruptie, pesches, lasitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf, lefegiu, liguseala, alai, lulea, anteriu, trandavie, camatarie, mojicie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, talharie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, basbuzuc, capudan, buluc, bairam, mahala, calabalac, protipendada, taifas, cardasie, agie, taclale. Si cu voia dumneavoastra...geamparale si manele! Toate de mai sus s-au napustit cu urgie peste Moldova si Valahia secolelor trecute, contribuind cu varf si indesat la o decadere spirituala si materiala fara precedent in istoria romanilor. Faptasii? Imperiul Otoman, evident, alaturi de hulpavii reprezentati ai unor familii grecesti din Stambulul de odinioara...

Intrebare : -Ce iese dinincrucisarea dintre un om si o capusa ?
Raspuns : -Un fanariot...


Cartierul Fener (Fanari in greaca...) din Istanbulul de astazi adat Turciei moderne una dintre cele mai iubite echipe de fotbal dinacesta tara. Acum peste 300 de ani, din exact acelasi loc,adevarate dinastii de daunatori si-au intins aripile in zbor pentrua parazita, la propriu si figurat, doua tari mici, dar viteze carese chinuiau sa supravietuiasca inconjurate de dusmani puternici silacomi, undeva la o raspantie de imperii din estul Europei.Oricat de incredibil pare, insasi civilizatia, cultura,fiinta nationala, caracterul, viata si chiar genetica romanilor dinacea perioada au fost afectat iremediabil de invazia acestortrantori umani. Nu o spune doar autorul acestui articol, ci si oilustra suita de cercetatori si istorici care au analizat indetaliu toate aspectele fenomenului istoric reprezentat defanarioti. Revenind la cartierul de pe malul drept alBosforului, in aste locuri rau famate apare o specie noua de omcare a dus al perfectiune concepte negative precum avaritia,parvenirea, ticalosia sau tradarea...

Mihail Sutu



Dupa cutremurul creat de caderea Constantinopolului, o serie defamili grecesti nobiliare, si-au revenit foarte repede, ba chiar aucautat sa profite din plin de noua schimbare politico-sociala carelovise subredul Imperiu Bizantin. Scormonind prin istorie, aparnumeroase marturii conform carora, grecii din capitala Bizantuluinu aveau o reputatie foarte buna nici macar in ochii semenilor lor.Odata cu stapanirea turceasca, sultanii au realizat dezamagiti caproprii cetateni turci nu stiau sa faca nimic altceva decat sa ducarazboaie. Abili si atenti, grecii din Fanar au mirositrepede ocazia aparuta. S-au facut rapid evidentiati in randul noiistapaniri, deoarece aveau deja experienta seculara a conduceriiunui stat. Negustori, bancheri si camatari iscusiti, au pus din noumana pe aparatul administrativ in care se impotmoliseracuceritorii. otomani. Ca si cum nu ar fi fost indeajuns,inspre cladirile inghesuite ale metropolei urmau sa curga siruri,siruri de afaceristi, carieristi, fripturisti, profitori siaventurieri de pe tot necuprinsul Imperiului Otoman. Influenta lora devenit intre timp atat de mare, incat la apogeu isi permiteauchiar sa faca legea in administratia Patriarhiei. Istoricii grecisunt de parere ca inclusiv fiinta nationala a Greciei a fost lovitade fanarioti, deoarece devenisera peste noapte elita unui poporcare traia la randul sau sub crunta asuprire turceasca. Greciiacuza pe buna dreptate clasa fanariota de subordonarea si diluareaidentitatii nationale pentru asigurarea unor interesemateriale.



Grigorascu Ghica



Pentru noi romanii, la fel ca pentru greci, albanezi, sarbi,bosniaci sau bulgari, fanariotii au intrupat, la propriu, esentacoruptiei, tradarii si perfidiei politice. Raul nu a fost doaracesta. Deoarece au stapanit indelungat in tara noastra si inBalcani, au reusit sa infesteze comportamental elitele politicenationale ale tarilor pe care le parazitau. Vechea elitaconducatoare romaneasca reprezentata de familiile boieresti a fostiremedicabil afectata, valorile sale etico-traditionale de tipautentic romanesc bazate pe Legea Pamantului si Dreptul Cutumiartaranesc fiind, la randul lor, pervertite si influentate deprincipii straine fiintei nationale romanesti. Datoritaacelorasi fanarioti, inca din acea perioada imaginea romanilor afost compromisa in ochii tarilor europene. De fapt, daca este saanalizam serios fenomenul propagarii in timp a unor trasaturinegative in cadrul unei populatii de oameni, nu trebuie sa blamamatat de mult pentru starea Romaniei de astazi, nici perioadacomunista, nici pseudo-capitalismul salbatic in care ne impotmolimastazi. Semintele raului au fost aruncate atunci, in dezastruoasasi decadenta perioada fanariota...

Grigore Matei Ghica



Dinastii de lacuste umane


Istoriceste vorbind, epoca fanariota a poluat tarile romaneincepand cu anii 1711 in Moldova si 1714 in Tara Romaneasca.De-abia in anul 1821, romanii au putut sa rasufle oarecum usurati,odata cu revenirea domnilor pamanteni la conducerea celor doua tarisurori. Atentia fanariotilor in privinta Tarilor Romane a fostalimentata de la bun inceput de lacomie. Lacomie pura am puteaspune deoarece, in perioada medievala, voievodatele romanesti eraudeosebit de bogate si prospere. Primul domn roman care aintrat in contact cu fanariotii a fost Mihai Viteazul. Intamplareaeste una de pomina. In fata liotei chiraitoare a datornicilor sistrangatorilor de biruri din Fanar trimisi de sultan la Bucuresti,viteazul voievod aplica cea mai buna solutie. Sub pretextulplatirii tuturor dobanzilor si birurilor, plus promiterea unordregatorii inalte, Mihai Voda le da lipitorilor grecesti dreptpunct de intalnire o cladire unde reuseste sa-i stranga pe toti.Odata adunati, marele Mihai ordona ostasilor sa blocheze usile siferestrele, dupa care da foc cladirii cu tot cu capusele dinFanar.

Alexandru Sutu



Totusi acest eficient episod de lichidare nu are darul sa opreascainvazia fanariota pe meleagurile noastre. Multe familii fanariotegasisera pe meleagurile noastre conditii mult mai favorabile pentruafaceri si negot, comparativ cu cele din teritoriile de substapanirea turcilor. Adevarata instaurarea a fanariotilor a fostdefinitivata de nefericita inspiratie a ultimilor domni pamanteni,Constantin Brancoveanu si Dimitrie Cantemir, de a scapa de jugulotoman cu ajutorul taratului Rusiei. Dupa esecul Campanieiruse de la Prut si dezastrul bataliei de la Stanilesti, InaltaPoarta nu mai vrea sa riste domni romani in coasta sa si, prinurmare, accepta mita si peschesurile fanariotilor care se intreceausa devina domni. Multi dintre acesti paraziti penetraseradeja boierimea valaha sau moldoveneasca prin casatorii si aliantede rudenie. Intr-atat de ravnite erau voievodatele romanesti decatre parvenitii din Bosfor incat, pe intreaga perioada fanariota,nu mai putin de 31 de domni din 11 familii s-au inghesuit si s-auluptat pe viata si pe moarte pentru privilegiul de a se imbogati pespinarea romanilor. Dintre cele 11 familii, doar doua au fostromanesti, Racovita si Calmasul, devenita Callimachi pringrecizare. Alta familie ne-greaca a fost Ghica, la origine un clanalbanez ai carei membri au fost pana la urma romanizati. Restulfamiliilor erau de sorginte greceasca, printre cele mai faimoasefiind gruparile Caradja, Cantacuzino, Moruzi, Mavrocordat,Ipsilanti, Rosetti si Sutu.

Nicolae Mavrogheni



Adevarul este ca regimul fanariot a fost mai mult unulpolitico-economic decat un regim eminamente etnic. Turcilor nu lepasa prea mult cine conducea bogatele state vasale romanesti, atatatimp cat din ele se scurgeau spre Stanbul cat mai multi bani sibogatii naturale. Constienti de regulile jocului, fanariotii s-audesavarsit in arta intrigilor si mituirii inaltilor functionariturci (sultanul, marii viziri, eunucii, dragomanii, pasalele,valide-hanuma, adica mama sultanului). Domnitorii proaspatnumiti de Stanbul intrau in tara cu o adevarata suita de rude,creditori, datornici si prieteni, toti acestia sperand la randullor sa se capatuiasca pe spinarea populatiei bastinase. Veneau calacustele! Numai Mihail Sutu a venit pe tronul Moldovei inconjuratde 80 de rude si 800 de prieteni apropiati. Avem de a facecu o adevarata masura de prevedere luata de fanariotii care setemeau sa fie tradati de catre boierii autohtoni. Asa iau nasterepe meleagurile noastre hidrele protipendatei si camarilei de maitarziu!

Atunci au luat nastere in tara noastra nefastele si rusinoaseletraditii ale nepotismului si cumetriei. Totusi, mentinerea tronuluinu era deloc o treaba usoara in ciuda alaiului de masuri luate.Credeti ca Fanarul dormea? Nici pomeneala ... Zeci de alte familiiconcurente trudeau zi si noapte in uneltiri si comploturi carevizau mazilirea actualului domn fanariot pentru a se chivernisi oalta familie de capuse. In fata unui astfel de pericol, domnitoriifanarioti deja disperati dupa putere si mentinerea tronului,procedau la impilarea si marirea numarului impozitelor. Cumclerul si marile familii boieresti erau scutite de biruri,dezastrul si jaful se abateau asupra taranilor si crescatorilor deanimale romani. Pentru mai multa siguranta in privinta circulariibanilor, vipera fanariota incredinta perceperea darilor doarpropriilor rude. Scaunul tarilor romane era cea mairavnita comoara, cronicile ne asigura ca doar cele mai bogate siinfluente dinastii fanariote se luptau intre ele pentru stapanireasa. Sumele de bani puse in joc pentru stapanirea Moldovei sauMunteniei atingeau cifre incredibile. Pentru mituirea mareluivizir, in scopul scaunului de la Bucuresti sau Iasi, fanariotul seprezenta la usa acestuia cu 1-2 milioane de lei-aur...

Ioan Theodor Calimah



Viata dintr-o caleascatrasa de cerbi

Odata ajuns pe tronul tarii, cea mai mare grija a trantorului cuanteriu si caciula inalta consta in strangerea unui bir cat maimare care sa-i asigure atat lui cat si familiei sale mult ravnitacontinuitate la domnie. Nu precupeteau nimic, dadeau dovada de ocruzime si o nemernicie greu de egalat. La ordinul lor, bandele dearnauti care initial se ocupau de ordinea interna si pazadomnitorului erau trimise sa jefuiasca satele romanilor. Generatiide tarani si mestesugari au cazut victime batailor si torturilor inscopul stoarcerii birurilor prin orice metoda. Se inventeaza darisi taxe incredibile, care sfideaza atat ridicolul cat si simtulrealitatii. Romanilor li se cereau taxe pe numarul decopii, pe hainele de pe trup, pe dreptul de a purta palarie saucaciula, chiar si pe fumul de pe horn sau numarul de usi siferestre care il avea casa... Conform unui cronicarcontemporan, atat barbatii cat si femeile, plus copiii, erauinchisi in incaperi si inecati cu fum iute de ardei si gunoi, faraapa si mancare. Erau biciuiti ca pe niste animale, erau legati sibatuti la talpi pana unii dintre ei deveneau infirmi. Sadismulautoritatilor straine nu se oprea aici, multi romani find tinutiiarna cu picioarele in apa inghetata sau in zapada...

Alexandru Hangerli



Cei care mai aveau o bruma de avere erau inchisi in beciurileagiilor si batuti pana plateau tot si ramaneau, in consecinta, pedrumuri. De atunci s-a impamantenit in limba noastra termenul decalic. In fata unei asemenea existente zilnice, multe familiiromanesti si-au luat lumea in cap, plecand fie peste munti lafratii din Ardeal, fie in stepele de peste Nistru sau in muntiiinaccesibili din Balcani. Alti romani s-au organizat in fratii dearme al caror scop era pedepsirea si atacarea familiilor fanariote.Asa se naste pe meleagurile noastre, nobila si pretuitaindeletnicire a haiduciei! De teama renumelui de darji sinesupusi luptatori a romanilor, fanariotii interzic bastinasilorportul armelor. Se estimeaza de catre specialisti ca 6-7 generatiide valahi nu au mai continuat traditia militara, cu exceptiahaiducilor care ne-au mai salvat din onoarea de popor viteaz si detemut, pe care o aveam in trecut. In vremurile de glorieale voievozilor pamanteni se obisnuia ca orice barbat valah sapoarte arme si sa se antreneze. Doar robii tigani, tatari sauevreii erau scutiti de serviciul militar obligatoriu, deoarecevoievozii nu se incredeau in calitatile lor militare.

Fiecare valah era obligat sa-si asigure arme si echipament delupta, in caz contrar pedepsele fiind extreme de aspre. Aceastasituatie de dezarmare silita de stapanirea din Fanar a fost, dinnefericire, suficienta pentru ca romanii sa se transforme intr-unuldintre cele mai pasnice si inofensive popoare din lume. De atuncini se trage etichetarea de popor bland, indelung indurator siindiferent. Tot atunci a aparut si paguboasa zicala "Capul ce sepleaca, sabia nu-l taie", transformata din nefericire in mottopentru multi romani. Ca si cum napasta nu era indeajuns de mare,fanariotii care traiau de generatii rupti de realitate sedezlantuiau intr-o viata de huzur si excese comparabila, probabil,doar cu dezmaturile din perioada Romei Antice. Megalomania,nebunia si sfidarea ajunsesera la un asemena nivel incat domnitorulNicolae Mavrogheni, unul dintre cei mai reprezentativi fanarioti,avea o caleasca personala trasa de o pereche de cerbidresati. Nesocotitul fanariot calatorea astfel printr-unBucuresti mizer, spre uimirea calicilor, podareselor si talanitelorcare nu mai pomenisera un asemenea spectacol ireal...




Sfarsitul unei boliindelungate. Sau nu?

Napasta venita pe capul fanariotilor s-a tras tot de la lacomia lorproverbiala. Nesatui de bogatii si privilegii, s-au implicat inrevoltele grecilor de dupa 1821, mirosind si aici un rost decastig. De fapt, nu erau animati deloc de vreun sentiment national,nici nu urmareau emanciparea si eliberarea societatii grecesti. Pursi simplu, marea lor majoritate a fost orbita de lacomie sperand camiscarea Eteriei sa reusesca infrangerea si alungarea turcilorpentru ca ei sa se instaureze in rolul de noua clasa conducatoarein Balcani. Nu a fost deloc asa. Dupa inabusirea in sange aEteriei, turcii s-au razbunat pe majoritatea familiilor fanariote.De fapt, loviturile de moarte date fanariotilor, au survenit inurma cresterii puterii statelor Europei pe fondul disolutieiinterne a Imperiului Otoman. In est, Rusia avanseazacontopind posesiunile turcesti din Caucaz, anexand pentru sinehanatul tatarilor crimeeeni. In Africa si Asia, turcii pierdsuccesiv Algeria, Tunisia, Egiptul, Sudanul, Arabia si Libia, infavoarea Angliei, Frantei, si Italiei care, pe atunci, erau inplina dezvoltare economica si consolidare coloniala. Peste totacest substrat politic se suprapune aparitia la scena deschisa aMasoneriei care, prin asa-zisele ei idei iluministe, a grabitRevolutia Franceza, urmata de suita de Revolutii de la 1848 dinmajoritatea statelor europene. Un alt cui in cosciugul perioadeifanariote a fost reprezentat de exacerbarea sentimentuluinationalist in Balcani, sentiment alimentat fara indoiala deabuzurile savarsite atat de turci cat si de slugile lor dinFanar.

Constantin Mavrocordat



Dupa momentul 1821, reprezentat de Revolutia Domnului Tudor dinVladimiri, fanariotii parasesc tronurile celor doua tari romanesti.Perioada urmatoare pana la Unirea savarsita de Alexandru Ioan Cuzaa fost una tulbure, presarata de ocupatia si dominarea tarista.Moravurile sunt si ele influentate, noua generatie deboieri adoptand orbeste o subcultura frantuzita, atat de bineironizata de Caragiale, Eminescu sau Creanga. Cat desprecaracterul fanariot, ei bine, nu a disparut deloc... Precum unbalaur din povesti, caruia daca-i tai capul, creste altul, stilulde viata fanariot nu a disparut nici in perioada urmatoare. Ba dincontra, il vedem si astazi la orice colt de strada si pe toatecanalele TV...