Home » Istorie » Animalele marine au colonizat pentru prima dată cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani

Animalele marine au colonizat pentru prima dată cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani

Publicat: 24.07.2026

Animalele marine au colonizat pentru prima dată cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani. Un studiu internațional coordonat de cercetători de la Universitatea din Tartu (Estonia) arată că, în urmă cu aproximativ 470 de milioane de ani, oceanele Pământului au trecut printr-o schimbare ecologică importantă: pentru prima dată, interiorul cochiliilor goale de moluște a început să fie folosit ca adăpost de către alte organisme. Acest fenomen a dus la apariția unei noi nișe ecologice și a reprezentat un pas important în dezvoltarea ecosistemelor marine asemănătoare celor din prezent.

Animalele marine au colonizat pentru prima dată cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani. În oceanele actuale, cochiliile goale sunt rapid colonizate de numeroase nevertebrate, precum briozoare și viermi inelați. În schimb, în perioada Cambriană, acum peste 500 de milioane de ani, interiorul acestor cochilii rămânea complet neocupat, deși existau deja organisme adaptate să trăiască în cavități protejate.

Analizând fosile din mai multe regiuni ale lumii, cercetătorii au descoperit că primele animale care au ocupat aceste adăposturi au apărut în Ordovicianul mijlociu, în urmă cu aproximativ 460 de milioane de ani. Primele colonizate au fost cochiliile mari ale cefalopodelor, precum nautiloidele, iar ulterior organismele s-au extins și în cochiliile melcilor și ale scoicilor.

Rezultatele au fost publicate în revista Scientific Reports.

Animalele marine au colonizat pentru prima dată cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani. Ce condiții ofereau acestea?

Până la sfârșitul Ordovicianului, în urmă cu aproximativ 450 de milioane de ani, interiorul multor cochilii era deja acoperit de comunități bogate de organisme fixate pe suprafața lor. Printre acestea se numărau briozoare, brahiopode, bureți, graptoliți și cornulide, animale care se hrăneau filtrând particulele aflate în apă.

Totuși, nu toate cochiliile ofereau aceleași condiții de viață. Cercetătorii au constatat că, deși speciile erau în mare parte aceleași, forma cochiliei influența numărul și dimensiunea organismelor. Cochiliile spațioase ale nautiloidelor permiteau o circulație mai bună a apei, asigurând un aport constant de oxigen și hrană, motiv pentru care găzduiau cele mai diverse comunități. În schimb, cochiliile spiralate ale melcilor, cu deschideri înguste, ofereau o circulație mai slabă a apei, iar organismele care trăiau acolo erau mai mici și mai puțin numeroase.

Apariția acestui nou habitat a coincis cu o explozie a biodiversității din Ordovician, perioadă în care ecosistemele marine au devenit mult mai complexe, iar numărul organismelor fixate pe substraturi dure a crescut considerabil, scrie Phys.org.

Schimbările aparent minore pot influența evoluția vieții

Cercetătorii cred că această schimbare a fost favorizată de mai mulți factori, printre care intensificarea prădării, diversificarea rapidă a organismelor sedentare și creșterea dimensiunii cochiliilor moluștelor. Interiorul cochiliilor goale oferea atât protecție împotriva prădătorilor și a curenților puternici, cât și o suprafață solidă pe care organismele se puteau fixa.

Cele mai vechi exemple cunoscute ale acestor comunități provin din regiunea paleocontinentului Baltica, ceea ce ar putea indica faptul că acest mod de viață a apărut pentru prima dată în acele mări. Totuși, autorii studiului atrag atenția că acest rezultat ar putea reflecta și faptul că fosilele din Estonia și din alte zone ale Balticăi au fost cercetate mult mai amănunțit decât cele din alte regiuni.

Până la sfârșitul Ordovicianului, comunități similare existau deja și în paleocontinentul Laurenția, care cuprindea mare parte din actuala Americă de Nord, precum și în sudul Chinei și în regiunea Gondwana. Din acest motiv, cercetătorii consideră colonizarea cochiliilor goale un eveniment ecologic de amploare globală.

Studiul oferă noi indicii despre modul în care schimbările aparent minore pot influența evoluția vieții. Transformarea cochiliilor goale în adăposturi pentru alte organisme ar fi putut contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemelor marine și la creșterea biodiversității în urmă cu sute de milioane de ani.

Vă recomandăm să citiți și:

77 de schelete fără cap, găsite într-o groapă comună antică din Slovacia

Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani

A fost găsită cea mai veche dovadă că oamenii știau cum să transporte focul în urmă cu milioane de ani

Cea mai misterioasă piatră de la Stonehenge a parcurs 700 de kilometri de-a lungul Marii Britanii

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Experiment cu rezultate promițătoare: O nouă injecție determină celulele grase să se autodistrugă
Experiment cu rezultate promițătoare: O nouă injecție determină celulele grase să se autodistrugă
Mai multe simptome ale schizofreniei, asociate cu un singur semnal cerebral
Mai multe simptome ale schizofreniei, asociate cu un singur semnal cerebral
O colecție de oase dezvăluie dieta neanderthalienilor
O colecție de oase dezvăluie dieta neanderthalienilor
Țara în care va funcționa primul depozit de deșeuri nucleare din lume
Țara în care va funcționa primul depozit de deșeuri nucleare din lume
Volvo renunță la 2.500 de angajați după ce anul trecut a redus alte 3.000 de posturi
Volvo renunță la 2.500 de angajați după ce anul trecut a redus alte 3.000 de posturi
Temperaturile anunțate de meteorologi pentru luna noiembrie
Temperaturile anunțate de meteorologi pentru luna noiembrie
Lege adoptată: Grecia restricționează accesul copiilor sub 15 ani la rețele sociale
Lege adoptată: Grecia restricționează accesul copiilor sub 15 ani la rețele sociale
Oamenii de știință au creat gheața care rivalizează cu betonul. Cât de rezistentă este?
Oamenii de știință au creat gheața care rivalizează cu betonul. Cât de rezistentă este?
Au fost sacrificați servitorii faraonilor? Rănile descoperite pe cranii schimbă interpretarea unor morminte egiptene
Au fost sacrificați servitorii faraonilor? Rănile descoperite pe cranii schimbă interpretarea unor morminte egiptene
Un microscop revoluționar ar putea dezvălui mecanismele ascunse ale vieții
Un microscop revoluționar ar putea dezvălui mecanismele ascunse ale vieții
Îți place să citești? Creierul tău s-ar putea bucura de beneficii surprinzătoare
Îți place să citești? Creierul tău s-ar putea bucura de beneficii surprinzătoare
Omenirea a „reușit” să transforme un lac antic în cel mai tânăr deșert
Omenirea a „reușit” să transforme un lac antic în cel mai tânăr deșert
Cranii vechi de 5.000 de ani dezvăluie un secret tulburător al primilor regi ai Egiptului
Cranii vechi de 5.000 de ani dezvăluie un secret tulburător al primilor regi ai Egiptului
Ipocrizia LLM-urilor: de ce Inteligența Artificială aplică standarde duble atunci când judecă gândirea altora?
Ipocrizia LLM-urilor: de ce Inteligența Artificială aplică standarde duble atunci când judecă gândirea altora?
Un nou studiu amplu identifică noi ținte terapeutice potențiale pentru cel mai frecvent tip de cancer colorectal
Un nou studiu amplu identifică noi ținte terapeutice potențiale pentru cel mai frecvent tip de cancer colorectal
Un test de sânge îi poate ajuta pe medici să identifice mai bine severitatea leziunilor cerebrale
Un test de sânge îi poate ajuta pe medici să identifice mai bine severitatea leziunilor cerebrale
Unde mergeau oamenii la toaletă în Roma antică? Latrinele fără intimitate și controversa buretelui comun
Unde mergeau oamenii la toaletă în Roma antică? Latrinele fără intimitate și controversa buretelui comun
Soarele ar fi avut un efect neașteptat asupra cometei interstelare 3I/ATLAS, indică noi analize
Soarele ar fi avut un efect neașteptat asupra cometei interstelare 3I/ATLAS, indică noi analize