Animalele marine au colonizat pentru prima dată cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani. Un studiu internațional coordonat de cercetători de la Universitatea din Tartu (Estonia) arată că, în urmă cu aproximativ 470 de milioane de ani, oceanele Pământului au trecut printr-o schimbare ecologică importantă: pentru prima dată, interiorul cochiliilor goale de moluște a început să fie folosit ca adăpost de către alte organisme. Acest fenomen a dus la apariția unei noi nișe ecologice și a reprezentat un pas important în dezvoltarea ecosistemelor marine asemănătoare celor din prezent.
Animalele marine au colonizat pentru prima dată cochilii goale acum aproximativ 470 de milioane de ani. În oceanele actuale, cochiliile goale sunt rapid colonizate de numeroase nevertebrate, precum briozoare și viermi inelați. În schimb, în perioada Cambriană, acum peste 500 de milioane de ani, interiorul acestor cochilii rămânea complet neocupat, deși existau deja organisme adaptate să trăiască în cavități protejate.
Analizând fosile din mai multe regiuni ale lumii, cercetătorii au descoperit că primele animale care au ocupat aceste adăposturi au apărut în Ordovicianul mijlociu, în urmă cu aproximativ 460 de milioane de ani. Primele colonizate au fost cochiliile mari ale cefalopodelor, precum nautiloidele, iar ulterior organismele s-au extins și în cochiliile melcilor și ale scoicilor.
Rezultatele au fost publicate în revista Scientific Reports.
Până la sfârșitul Ordovicianului, în urmă cu aproximativ 450 de milioane de ani, interiorul multor cochilii era deja acoperit de comunități bogate de organisme fixate pe suprafața lor. Printre acestea se numărau briozoare, brahiopode, bureți, graptoliți și cornulide, animale care se hrăneau filtrând particulele aflate în apă.
Totuși, nu toate cochiliile ofereau aceleași condiții de viață. Cercetătorii au constatat că, deși speciile erau în mare parte aceleași, forma cochiliei influența numărul și dimensiunea organismelor. Cochiliile spațioase ale nautiloidelor permiteau o circulație mai bună a apei, asigurând un aport constant de oxigen și hrană, motiv pentru care găzduiau cele mai diverse comunități. În schimb, cochiliile spiralate ale melcilor, cu deschideri înguste, ofereau o circulație mai slabă a apei, iar organismele care trăiau acolo erau mai mici și mai puțin numeroase.
Apariția acestui nou habitat a coincis cu o explozie a biodiversității din Ordovician, perioadă în care ecosistemele marine au devenit mult mai complexe, iar numărul organismelor fixate pe substraturi dure a crescut considerabil, scrie Phys.org.
Cercetătorii cred că această schimbare a fost favorizată de mai mulți factori, printre care intensificarea prădării, diversificarea rapidă a organismelor sedentare și creșterea dimensiunii cochiliilor moluștelor. Interiorul cochiliilor goale oferea atât protecție împotriva prădătorilor și a curenților puternici, cât și o suprafață solidă pe care organismele se puteau fixa.
Cele mai vechi exemple cunoscute ale acestor comunități provin din regiunea paleocontinentului Baltica, ceea ce ar putea indica faptul că acest mod de viață a apărut pentru prima dată în acele mări. Totuși, autorii studiului atrag atenția că acest rezultat ar putea reflecta și faptul că fosilele din Estonia și din alte zone ale Balticăi au fost cercetate mult mai amănunțit decât cele din alte regiuni.
Până la sfârșitul Ordovicianului, comunități similare existau deja și în paleocontinentul Laurenția, care cuprindea mare parte din actuala Americă de Nord, precum și în sudul Chinei și în regiunea Gondwana. Din acest motiv, cercetătorii consideră colonizarea cochiliilor goale un eveniment ecologic de amploare globală.
Studiul oferă noi indicii despre modul în care schimbările aparent minore pot influența evoluția vieții. Transformarea cochiliilor goale în adăposturi pentru alte organisme ar fi putut contribui semnificativ la dezvoltarea ecosistemelor marine și la creșterea biodiversității în urmă cu sute de milioane de ani.
77 de schelete fără cap, găsite într-o groapă comună antică din Slovacia
Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani
Cea mai misterioasă piatră de la Stonehenge a parcurs 700 de kilometri de-a lungul Marii Britanii