Prima pagină Maratoanele Descopera Descoperă Misterele Universului

Stephen Hawking - Originea scandaloasa a Universului

09.28.2010 | ● Vizualizări: 14795
Stephen Hawking - Originea scandaloasa a Universului     Stephen Hawking, Morgan Freeman, mistere, misterele universului, univers, calatoria in timp, big bang, creationism, extraterestri, incredibil, Discovery Channel, Discovery Science + zoom
Galerie foto (9)

La o prima vedere, nu pare a fi nicio legatura intre un subiect atat de vast si stiintific precum teoria Big Bang-ului si notiunea degradanta de scandal. In ultimii 20 de ani, controversatul om de stiinta Stephen Hawking a dat, insa, nastere unor adevarate scandaluri internationale cu repercursiuni deopotriva in mediul stiintific si in cel religios. Vazut de unii drept un Einstein al zilelor noastre, iar de altii drept un cercetator lipsit de spiritualitate si avid de atentia mass media, Stephen Hawking are meritul de a fi provocat societatea in sensul cel bun. Anume acel sens care ridica probleme si intrebari esentiale omului modern cucerit de consumism si indiferent, in egala masura, fata de stiinta sau religie.

Povesti despre Inceput

Din timpuri imemoriale omul s-a intrebat cu privire la originea,dimensiunea si destinul Universului. La inceput, pe post de suportal religiilor primitive si naive, notiunea de Univers, de spatiunemarginit al Cosmosului din imaginatia oamenilor, era asociataintotdeauna conceptului de Cer. Mai tarziu, simbolismul lumii, cucele trei niveluri ale ei: ceresc, terestru si infernal,corespundea cu trei niveluri de existenta, sau trei moduri deactivitate spirituala.

In privinta intrebarilor referitoare la originea Universului,miturile primordiale, transformate mai tarziu in curente spiritualesi religii, sustineau ideea centrala al unui mare Nimic dincare tot si toate au izvorat din porunca divina.



Foarte bizar si interesant in acelasi timp, toate miturile silegendele Creatiei prezente la majoritatea culturilor sicivilizatiilor umane arhaice de pe diverse continente, insistaasupra notiunii de nimic initial, din care s-au format lumilevazute si nevazute, Pamantul, Luna si stelele. Actionate deo esenta divina, un animal-stramos mitic sau un Cuvant atotputernic(precum in cazul Bibliei), fortele creatiei au dat nastereUniversului... marginit, pare-se, doar de imaginatiaoamenilor.

Nemultumiti cu explicatiile date de mitologie si religie,oamenii de stiinta, in speta fizicieni, chimisti si matematicieni,s-au concentrat atat asupra originilor Universului, cat si inproblema dimensiunilor sale, de abia din secolul XX.

Teoria Big Bang a fost emisa de catre... un preot crestin!

Spre surprinderea celor care isi inchipuie ca Religia si Stiintase plaseaza dintotdeauna intr-un conflict taios si se afla pepozitii antagoniste in privinta obtinerii Cunoasterii, celcare a emis si sustinut pentru prima oara ipoteza Big Bang-ului afost un abate romano-catolic: monseniorul Georges Lemaître(1894 - 1966), preot belgian si, in acelasi timp, profesor defizica si astronomie al Universitatii Catolice din Louvain.

Georges Lemaître & AlbertEinstein

Corect, Big Bang este o teorie stiintifica si, in acest context,depinde de observatii si masuratori directe. Insa, teoria in sine,prin implicarea sa asupra originii realitatii, a fost dintotdeaunaalimentata de concepte teologice si filozofice (bunaoara,in urma cu 2300 si ceva de ani, Aristotel propuneaconceptul de Motor Prim, care sta la originea tuturorlucrurilor).

In anii 1920-1930, majoritatea astronomilor inca sustineaufaptul ca Universul este etern prin definitie, neavand un inceputcare poate fi urmarit in timp sau delimitat sub formula uneiperioade istorice. Ei credeau ca originea Timpului, sustinuta deteoria Exploziei Initiale, importa abuziv concepte religioase instiinta fizicii.

Adversarii teoriei Big Bang-ului ridicau drept motiv principalal respingerii lor faptul ca teoria in sine fusese emisa sisustinuta de catre (culmea!) monseniorul Lemaître. Paradoxal,teoria acestuia a gasit acceptare si sustinere in sanulVaticanului, chiar de la cel mai inalt nivel. Papa Pius al XII-leaa declarat, pe data de 22 noiembrie 1951, cu ocazia intalaniriimembrilor Academiei Pontificale de Stiinte, ca teoria BigBang-ului este in concordanta cu toate conceptele romano-catolicereferitoare la Creatie.

Conform lui Lemaître, teoria originii Universului, lansatainitial sub numele de "Ipoteza a Atomului Primordial", se bazeazape teoria relativitatii lansata de Albert Einstein, cu accent peomogenitatea si izotropia spatiului. Ecuatia din spatele teoriei afost formulata de catre matematicianul rus Alexander Friedmann(1888 - 1925).

"Matematicianul rus Alexander Friedmann a presupus caUniversul evolueaza. El a pornit de la o ecuatie a lui Einstein sia gasit o solutie superba, conform careia Universul se afla incontinua expansiune. Daca un astfel de lucru esteadevarat, a concluzionat George Lemaître cativa ani mai tarziu,Universul si-a avut originea intr-un punct: Big Bang. Pe care nuLemaître l-a numit Big Bang, ci oamenii care radeau de el. Lemaîtreera un preot catolic si presupunea ca acest punct ar fi reprezentatinceputul creatiei lui Dumnezeu. La ora actuala, dispunem de uninstrument pentru determinarea geometriei Universului. Conformmasuratorilor de pana acum, Universul este plat: Euclid aveadreptate. Lemaître a presupus ca, daca Universul se afla incontinua expansiune, atunci ar trebui sa putem vedea cum semareste. Adica, punand sub observatie galaxiile, sa le vedem cum seindeparteaza." declara, in exclusivitate pentru DESCOPERA, MaurizioTomasi, astrofizician la Institutul de Cercetari Astrofizice dinMilano.

Friedmann & Hubble

In anul 1929, celebrul astronom american EdwinHubble (1889 - 1953), in cinstea caruia a fost botezat lafel de celebrul telescop spatial, a confirmat - dintr-o perspectivaeminamente stiintifica, ipoteza lui Lemaître din 1927.Hubble a descoperit si confirmat existenta celorlaltegalaxii din Univers (in afara de cea a nostra) si a dat Legeacare-i poarta numele, bazata pe efectul observabil inmodificarea spectrului electromagnetic al galaxiilor. Acestastabilea o proportionalitate intre variatia spectruluielectromagnetic al unei anumite galaxii si departarea aceateia dePământ. Aceasta proportionalitate a definit si a masurat corectexpansiunea universului.

Din acel moment, teoria Big Bang-ului a fost acceptata deintreaga comunitate stiintifica si a avansat extraordinar de multin aplicatii si detalii, odata cu progresele tehnologice care aupermis o dezvoltare fara precedent a stiintei astronomiei, alaturide o sondare fascinanta a abisurilor nesfarsite aleUniversului.

Teoria Big Bang-ului depinde de doua mari presupuneri:universalitatea legilor fizicii si Principiul Cosmologic. Acestadin urma sustine ca, pe scara larga, Universul este concomitentomogen si izotropic. Cele doua presupuneri au aparut, initial, subforma de postulate, dar in prezent se fac mari eforturi pentru a fiambele demonstrate. Spre exemplu, prima presupunere a fost probataprin observaratii care arata ca cea mai mare deviatie posibila astructurilor constante asupra varstei Universului este de ordinul10 la puterea -5. De asemenea, Relativitatea Generala a trecuttestele stringente la scara Sistemului nostru Solar si a stelelorbinare, in timp ce extrapolarea scarilor cosmologice a fostvalidata prin succese empirice.

Conform modelului Big Bang, intregul Univers se afla,initial, intr-o stare amorfa, extrem de fierbinte si densa, starecare s-a expandat rapid, racindu-se din acel moment pana inprezent, cand se dilueaza si continua sa se extinda. Celemai performante masuratori efectuate la nivelul anului 2010 sustinca Big Bang-ul s-a produs in urma cu circa 13,7 miliarde ani inurma. Cu sau fara voia noastra, teoria Big-Bang ramane cea maicuprinzatoare si detaliata explicatie probata prin dovezi siobservatii stiintifice despre originea Universului.

Revolta lui Hawking fata de Dumnezeu

Viata, personalitatea si ideilefizicianului Stephen Hawking sunt extrem de cunoscutela ora actuala, profesorul ajungand, probabil fara voia lui, sa fiecel mai celebru fizician din lume. Apreciat de oparte a lumii stiintifica pentru ipotezele sale originale siinovatoare asupra fizicii, profesorul britanic este puterniccontestat de alti oameni de stiinta la fel de prestigiosi. Deasemenea, in ultimul timp, Stephen Hawking a cazut victima unoratacuri furibunde din cauza declaratiilor si opiniilor saletransante. Totul a pornit de la parerea lui Hawking depre faptul caDumnezeu nu exista, iar Universul s-a format de lasine, cu de la sine putere.

Intr-o carte provocatoare intitulata "The GrandDesign", scrisa in colaborare cu fizicianul americanLeonard Mlodinow si aparuta pe data de 9septembrie a anului curent, profesorul Stephen Hawking afirma cafizica moderna ca stiinta nu trebuie sa lase niciun loc luiDumnezeu in ecuatia aparitiei Universului, iar stiinta poateexplica singura originea tuturor lucrurilor.

Hawking & Mlodinow

Lucrarea examineaza istoria cunoasterii stiintifice asupraUniversului, pornind de la grecii ionieni care credeau ca naturalucrurilor este data de legi, nu de vointa zeilor. Apoi, Hawkingaduce aminte de lucrarile lui Nicolaus Copernic, printre primii sicei mai mari sustinatori ai ipotezei ca Pamantul nu se afla incentrul Universului si il contrazice pe sir Isaac Newton care eraconvins ca Universul a fost creat de Dumnezeu, neputand apare de lasine din haosul primordial. Partea centrala a lucrarii este data deteoria mecanicii cuantice si de teoria relativitatii - celedoua explicand practic cum Universul a fost creat dinnimic. "Pentru ca exista legi asemenea celei agravitatiei, Universul se poate autocrea din nimic. Creatiaspontana este motivul pentru care mai degraba exista ceva decatnimic, motivul pentru care Universul si oamenii exista. Nueste nevoie sa-l invocam pe Dumnezeu pentru a pune Universul inmiscare". De asemenea, sustinand Teoria-M, autorii afirmaca la fel cum Pamantul este una dintre planetele sistemului nostrusolar, iar Calea Lactee una dintre numeroasele galaxii din Univers,intregul Univers in care ne aflam poate fi un univers din multealtele (sau din Multivers). Urmand acestrationament, in ultimele pagini ale cartii, autorii afirma cacateva dintre universurile Multiversului pot sustine viata, care nueste apanajul exclusiv al Pamantului.

Ultima lucrare a lui Hawking a prins foarte bine in presatabloida, dar a primit critici mixte din partea comunitatiistiintifice. I se reproseaza lui Hawking mai alesduplicitatea in privinta tratarii problemelor esentiale: in1988, in volumul care l-a facut celebru, "Scurta Istorie aTimpului", fizicianul afirma - implicit - ca Dumnezeuexista, iar el accepta rolul Divinitatii in creareaUniversului: "Daca vom descoperi vreodata o teorie completa siinatacabila de la inceput la sfarsit, aceasta va deveni triumfulsuprem al ratiunii umane, pentru ca din acel moment vom cunoastecum functioneaza mintea lui Dumnezeu".

Stephen Hawking isi pastreaza alte opinii neschimbate,fizicianul reafirmandu-si entuziastul pentru teoria mai multoruniversuri paralele si sustinand ca Multiversul se poate constituiintr-un adevarat "Sfant Graal" care poate explica la un moment datorice notiune a universuluim cunoscut: "Teoria-M este nimic altcevadecat teoria unificata pe care Einstein spera sa o descopere.Faptul ca noi, oamenii, care suntem in esenta noastra o alcatuirede particule fundamentale din Natura, am fost capabili sa ajungematat de aproape de intelegerea legilor care ne guverneaza atat penoi, cat si intregul Univers, este un mare triumf".

Contestatarii lui Hawking

Intre cei mai pertinenti critici ai lui Hawking se numaraurmatorii:

Craig Callender, in New Scientist, se declara neconvins de felulinconsistent in care Hawking sustine Multiversul: "Teoria-Meste o ciorna departe de a fi verificata si completa -ceea ce nu-i impiedica pe autori sa afirme ca prin intermediulacesteia se poate explica misterul esentei Universului. Unnon-sens!".

Paul Davies, intr-un articol aparut in The Guardian, afirmaironic ca legile Metaversului, asa cum sunt ele enuntate deHawking: eterne, imuabile si transcendente - care exista pur sisimplu si trebuie acceptate ca atare sunt identice cu atributelelui Dumnezeu.

Dr. Marcelo Gleiser, intr-un articol intitulat "Hawking siDumnezeu: o relatie intima" afirma ca invocarea unei teoriia teoriilor este inconsecventa cu insasi natura fizicii -o stiinta empirica bazata pe descoperirea graduala a unorinformatii din ce in ce mai complexe. "Pentru ca nu vom aveaniciodata instrumente capabile sa masoare intregul Univers, nuputem fi vreodata siguri ca am descoperit o teorie finala."

In sfarsit, fizicianul Peter Woit de la Universitatea Columbiail acuza pe Hawking ca a formulat postulatul "Dumnezeu nueste necesar" doar ca pe un instrument de marketing,pentru a-si face publicitate cartii, iar John Horgan de laScientific American demonstreaza magistral cum tocmai Teoria-M esteun argument in favoarea existentei lui Dumnezeu. Cercetatorul faceapel la "problema restaurantului lui Alice", o referire la un versdintr-o veche melodie folk americana: "Poti avea tot ceea ce-tidoresti in restaurantul lui Alice". Horgan afirma ca: "o teoriecare le prezice pe toate, nu prezice, de fapt, nimic", iar intr-unMultivers, o infinitate de universuri practic, nu este exlus caniciunul, unul sau chiar toate sa fie create de Dumnezeu.

Cele de mai sus au fost puncte de vedere avizate, venite dinsanul comunitatii stiintifice. Presa tabloida speculeaza ca Hawkingincepe, pur si simplu, sa-si piarda mintile, datorita numeroaselorboli de care sufera din tinerete, precum si a situatiei cumplite incare este obligat sa isi duca existenta.

Alte critici vin din partea unor autoritati cu formatiefilozofica sau religioasa, care il acuza pe Hawking deinterpretari puerile asupra religiei, faimosul fizicianneavand nici cele mai elementare notiuni teologice atunci cand isida cu parerea la modul ultimativ asupra religiei. Opiniilefizicianului au starnit, dupa cum era de asteptat, numeroasefurtuni printre reprezentatii celor trei mari religii monoteiste:in Anglia natala, reprezentantii acestora s-au aflat in aceeasitabara, uitand de diferentele teologice, istorice si culturalecare-i despart.

Liderul Bisericii Anglicane, arhiepiscopul Rowan Williams aiesit la rampa ironizandu-l pe fizician: "Credinta inDumnezeu nu se axeaza pe explicarea modalitatilor prin carelucrurile se inlantuiesc in Univers, ci se refera laconvingerea ca exista o inteligenta superioara care este la bazatuturor lucrurilor si de care depinde intregul Univers".

Rabinul sef, Dr. Jonthan Sacks, a dat o replica asemanatoare,clericul iudaic afirmand ca: "Stiinta tine de explicatii,iar explicatiile mintii omenesti sunt limitate si, de multe ori,gresite. Religia tine de interpretare... Biblia, pur sisimplu, nu este interesata de felul in care Universul a luatnastere. In fond, Dumnezeu este absolut si atotputernic, din acestmotiv El poate crea Universul intr-o infinitate de cai diferite saudupa o singura reteta".

Ibrahim Mogra, imam si membru al Consiliului Musulmanilor dinMarea Britanie nu se lasa mai prejos: "Ma minunez uitandu-ma laatatia oameni respectabili care sunt convinsi ca profesorul Hawkingeste cea mai luminata minte din lume. Atat de inteligent, si totusinu poate vedea creatia si maretia lui Dumnezeu in orice lucru, maiales in Universul cel nemarginit? Daca ne uitam pur si simplu laUnivers, observam ca cineva l-a creat sub aceasta forma sinu alta. Acel cineva este Dumnezeu".

In loc de concluzii

Odata cu acceptarea faptului ca Big Bang-ul a devenit paradigmadominanta a cosmologiei actuale, teologii, liderii religiosi sicredinciosii de rand au reactionat in moduri diferite fata deteoria in cauza. Unii au acceptat evidentele stiintifice ca atare,fara a-si pune alte intrebari, altii au incercat sa impace teoriacu propriile convingeri religioase.

In prezent, savantii se vad coplesiti de aparitiainformatiilor din ce in ce mai detaliate referitoare la existentasau inexistenta asa-numitei energii neagre si materiineagre, notiuni care ar putea schimba radical tot ce stimdespre Big Bang si modul in care acesta s-a propagat. In functie deceea ce stim pana acum despre energia neagra, se contureaza douascenarii: fie Universul va atinge o dimensiune maxima, dupa care vacadea in colaps, fie expansiunea sa nu se va opri niciodata, iarCosmosul va deveni infinit in adevarata acceptiune a termenului. Oteorie de ultima ora care a pus pe jar comunitatea stiintifica maiafirma ca chiar daca dimensiunea spatiala a Universului este nelimitata, laun momentdat timpul se va opri.

Intreaga desfasurare a evenimentelor ne arata, de fapt,cat de putine stim despre lumea in caretraim, dar si - mai grav! - ca aproape tot ceea cesustinem ca cunoastem se bazeaza pe scenarii, supozitii, ipoteze siteorii niciodata demonstrate (sau demonstrabile) intotalitate. Cum am aparut? Incotro de indreptam? Va murivreodata Universul? Exista alte Universuri in afara de cel in carene aflam? Putem macar sa parcurgem cu mintea vastitatea cosmica?Avem instrumentele necesare? Sau capacitatea noastra mentala esteincapabila pentru o asemenea calatorie?

Aici se termina stiinta, iar toate raspunsurile argumentateempiric dispar in fata conceptului de Infinit si a celui de Sfarsitfara Inceput. Ironic si paradoxal, indiferent de ce parte abaricadei ne-am afla, pusi fiind in fata grandorii si misterelorUniversului care ne inconjoara, ajungem intr-o postura decredinta care este (cel putin in manifestare) eminamentereligioasa.

*

CONCURS

CREZI CA EXISTA UN SINGUR UNIVERS SAU O MULTITUDINE DEUNIVERSURI?
Raspunde la intrebarea etapei de concurs, prin comentarii la acestarticol, pana luni 4 octombrie. Autoarea sauautorul celui mai interesant si bine argumentat raspuns, va fipremiat(a) de catre DESCOPERA.ro si Discovery Romania cu unul dintre cele 5 telescoape SkyWatcher pecare vi le oferim in cadrul acestui maraton.
Afla aici detalii despre concurs!

Marea calatorie a descifrarii misterelorUniversului a inceput! Revino maine pentru a afla daca suntemsinguri in Univers si urmareste, in octombrie, doua seriale deexceptie marca Discovery!

*

"Universul vazut de Stephen Hawking" vaavea premiera: sambata, 2 octombrie, la ora 21.00, pe DiscoveryChannel, urmand ca restul episoadelor sa fie difuzate pe DiscoveryScience, in fiecare duminica, incepand cu 10 octombrie, de la ora21.10. "Universul văzut de Stephen Hawking" ne solicităimaginaţia până la limita universului cunoscut. Cel mai celebru omde ştiinţă încă în viaţă explorează splendoarea şi măreţia stelelorşi planetelor, galaxiilor şi supernovelor care modelează şipopulează cosmosul. Primul episod, "Povestea tuturor lucrurilor",relatează cea mai controversată poveste din lume - istoriaUniversului, începând cu energia uluitoare generată de Big Bangpână la sfârşitul omenirii; in vreme ce celelalte episoadeexploreaza ipoteza existentei extraterestrilor si controversatateorie a calatoriei in timp.

*

"Morgan Freeman si spatiul cosmic" vaavea premiera luni, 4 octombrie, la ora 21.10, pe DiscoveyScience. Actor premiat cu Oscar şi pasionat deinvestigarea spaţiului cosmic, Morgan Freeman este producătorulexecutiv, prezentatorul şi naratorul acestui serial care exploreazăcele mai mari mistere ale Universului din perspectiva omuluiobisnuit. De la cele mai recente realizări ale NASA şi ale unormari companii private, până la cele mai noi teorii formulate deoameni de ştiinţă şi cercetători, această serie studiază găurilenegre, colonizarea planetelor, teoria şirurilor şi multealtele.

Autor: Nicu Parlog