Home » Natură » Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 12.04.2026

Deși împerecherea este, în mod obișnuit, asociată cu contact direct, cercetătorii au descoperit că în cazul caracatițelor procesul poate avea loc „la distanță”, printr-un mecanism biologic remarcabil.

Masculii folosesc un braț specializat, numit hectocotil, pentru a transfera pachetele de spermă în sistemul reproducător al femelei. Până recent, nu era clar cum reușește acest braț să identifice partenera sau să localizeze cu precizie zona în care trebuie livrat materialul genetic, potrivit The Guardian.

Un studiu publicat în revista Science arată că acest braț funcționează, de fapt, ca un organ senzorial, similar unei limbi, capabil să detecteze hormonul feminin progesteron. Această capacitate le permite masculilor să găsească și să fertilizeze femela chiar și în absența contactului vizual.

Coordonatorul cercetării, Nicholas Bellono de la Harvard University, explică faptul că mecanismul este adaptat stilului de viață solitar al acestor animale.

„Are sens ca brațul să fie și senzor, și organ de împerechere, deoarece în întâlnirile întâmplătoare trebuie să localizeze rapid femela și să inițieze împerecherea sau să se retragă”, a spus el.

Pentru a studia comportamentul, echipa a plasat perechi de caracatițe din specia California – caracatița cu două pete, într-un acvariu separat de o barieră opacă, prevăzută cu orificii prin care puteau trece brațele.

Masculii și-au introdus brațul prin aceste orificii, au găsit femela și au inițiat împerecherea fără contact vizual direct. Același comportament a fost observat chiar și în întuneric, confirmând că procesul este ghidat de semnale chimice, nu vizuale.

Experimentele ulterioare au arătat că progesteronul joacă un rol. Brațele amputate ale masculilor reacționau la acest hormon, dar nu la alții similari. Mai mult, atunci când cercetătorii au înlocuit femela cu tuburi ce conțineau diferite substanțe, masculii au fost atrași exclusiv de cele cu progesteron, încercând chiar să se împerecheze cu acestea.

Studiul a identificat și receptori specializați în vârful brațului, responsabili pentru detectarea hormonului, sugerând o evoluție rapidă a acestor mecanisme în rândul cefalopodelor. Potrivit lui Bellono, acest lucru indică faptul că diferite specii pot răspunde la semnale chimice distincte, contribuind la diferențierea reproductivă.

„Aceasta ridică posibilitatea fascinantă ca semnalele chimice să codifice atât sexul, cât și identitatea speciei”, a explicat cercetătorul.

Descoperirea oferă indicii despre modul în care sistemele senzoriale evoluează pentru a menține sau, uneori, a estompa barierele dintre specii. Totodată, subliniază rolul observației directe în știință.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Fosila „celei mai bătrâne caracatițe” nu este deloc o caracatiță, dezvăluie scanările

De ce au recreat cercetătorii pigmenți de caracatiță în laborator?

Caracatițele au ajuns de negăsit în apele Spaniei

Cum a ajuns o caracatiță să aibă „un braț în plus”?

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Record mondial la concertul rapperului american Pitbull de la Londra
Record mondial la concertul rapperului american Pitbull de la Londra
Unul dintre cele mai vechi cinematografe din Spania a fost transformat în hotel
Unul dintre cele mai vechi cinematografe din Spania a fost transformat în hotel
De ce exercițiile fizice inversează îmbătrânirea musculară?
De ce exercițiile fizice inversează îmbătrânirea musculară?
Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea
Kurt Lewin, psihologul care a arătat că mediul modelează comportamentul la fel de mult ca personalitatea
Oamenii de știință au creat cea mai realistă celulă artificială de laborator
Oamenii de știință au creat cea mai realistă celulă artificială de laborator
O singură modificare minusculă ar putea explica cum trec virusurile de la lilieci la oameni
O singură modificare minusculă ar putea explica cum trec virusurile de la lilieci la oameni
Acidificarea oceanelor ar putea micșora creierul calamarilor cu aproape 50%
Acidificarea oceanelor ar putea micșora creierul calamarilor cu aproape 50%
Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze
Cinci oameni acuzați pe nedrept care au schimbat istoria justiției. Cazurile care au obligat sistemul să se reformeze
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce au descoperit astronomii la 48,5 ani-lumină de Pământ?
Noi speranțe pentru viața extraterestră! Ce au descoperit astronomii la 48,5 ani-lumină de Pământ?
Fizicienii au creat un „mini-univers” în care timpul a apărut de unul singur
Fizicienii au creat un „mini-univers” în care timpul a apărut de unul singur
Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?
Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?
Ce ar putea dezvălui lacrimile despre creierul tău?
Ce ar putea dezvălui lacrimile despre creierul tău?
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Cum a apărut literatura din Statele Unite? De la miturile populațiilor indigene la Hemingway și Toni Morrison
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Concentrații record de aur au fost descoperite pe fundul mării în Japonia
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Război total între două dintre cele mai mari companii tech din lume
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
Tentativele de asasinat asupra lui Donald Trump schimbă protocoalele la Casa Albă
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
De ce aplicațiile care monitorizează somnul nu sunt chiar atât de bune pe cât credem?
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani