Home » D:News » Şase alimente care te vor face mai inteligent (VIDEO)

Şase alimente care te vor face mai inteligent (VIDEO)

Publicat: 20.09.2012
Aşa cum anumite alimente ne predispun la diabet şi la afecţiuni ale inimii, altele ajută creierul să funcţioneze eficient, îmbunătăţind memoria, atenţia şi performanţa cognitivă.

De-a lungul mileniilor, oamenii au descoperit o serie de bogăţii ale naturii ce produc numeroase efecte pozitive asupra minţii umane. Specialiştii de la Online Education Database, o platformă dedicată studenţilor, atrag atenţia asupra a şase alimente care ajută creierul, pe care le recomandă tuturor celor ce doresc să înveţe sau doar să gândească mai bine.

Prima recomandare a acestora este kale – varza creaţă (Brassica oleracea), un aliment consumat încă din vremea romanilor şi care până în Evul Mediu a fost cea mai populară dintre legumele cu frunze verzi. Studiile efectuate de specialiştii de la Harvard Medical School arată că această legumă bogată în beta caroten, vitamina C, vitamina K încetineşte procesul de îmbătrânire, menţinând creierul mai tânăr cu 1-2 ani. De asemenea, varza creaţă este bogată în sulforafan, o substanţă cu proprietăţi anti-cancerigene şi anti-diabet, şi în indol-3-carbinol, o substanţă ce stimulează refacerea ADN-ului în celule şi care blochează creşterea celulelor canceroase.

Cel de-al doilea aliment recomandat este sfecla roşie. Dacă în Grecia Antică sfecla era folosită în medicină pentru a trata o serie de alimente şi era oferită ca ofrandă lui Apollo, astăzi cercetătorii au înţeles că această legumă conţine o cantitate semnificativă de vitamina B, ce ajută creierul să proceseze informaţiile. De asemenea, sfecla roşie este bogată în calciu, protejând dinţii şi oasele.

Afinele reprezintă cel de-al treilea aliment miraculos, aceste fructe delicioase jucând în rol esenţial în protejarea memoriei. O cercetare efectuată pe persoanele în vârstă a arătat că afinele amână efectele negative ale îmbătrânirii asupra memoriei. De asemenea, afinele sunt bogate în antocianine, substanţe care inhibă apariţia cancerului. Efectele pozitive nu se opresc doar la îmbunătăţirea memoriei: studiile efectuate pe adulţii în vârstă au arătat că aceste fructe-minune elimină simptomele depresiei şi scad glicemia!

Beneficiile nutriţionale ale merelor sunt binecunoscute, însă nu toată lumea cunoaşte faptul că aceste fructe au un efect pozitiv asupra creierului. Studiile efectuate de cercetătorii de la University of Massachusetts au arătat că merele îmbunătăţesc percepţia senzorială şi atenţia, crescând nivelul unui neurotransmiţător important. De asemenea, studiile au arătat că persoanele care consumă regulat mere prezintă un nivel mai scăzut în creier al toxinei care provoacă Alzheimer – beta-amyloid.

Ardeii Cayenne conţin capsaicină, o substanţă ce stimulează creierul să producă endorfine. Aceste substanţe ajută la gestionarea stresului din timpul examenelor şi a altor perioade dificile, ceea ce ajută la concentrare. 

Anşoa este cel de-al şaselea aliment care stimulează creierul. Acest mic peşte este bogat în omega-3, acizi graşi care protejează creierul de îmbătrânire şi de pierderea memoriei.

Iată recomandările celor de la OEDB:

Surse: OEDB, Wikipedia

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem