Home » D:News » Care era secretul geniului lui Albert Einstein? Un studiu recent oferă indicii preţioase

Care era secretul geniului lui Albert Einstein? Un studiu recent oferă indicii preţioase

Autor: Marius Comper 11.17.2012
Toată lumea este de acord că Albert Einstein a fost un geniu, iar această opinie generală i-a făcut pe mulţi să se întrebe „care e secretul geniului lui Einstein?”. Mulţi cercetători au presupus că este nevoie de un creier cu adevărat special pentru a concepe teoria relativităţii şi alte descoperiri geniale care stau la baza fizicii moderne.

Un nou studiu oferă câteva răspunsuri la acest mister. Cercetarea a fost efectuată cu ajutorul a 14 fotografii recent descoperite în care creierul lui Einstein fusese imortalizat la scurt timp după moarte. Cercetătorii au concluzionat că, într-adevăr, creierul său era neobişnuit în mai multe feluri. Cu toate acestea, cercetătorii nu au descifrat încă modul în care circumvoluţiunile suplimentare pe care le-au descoperit în creierul lui Einstein au influenţat abilităţile extraordinare ale fizicianului.

Povestea creierului lui Einstein este una foarte lungă, ce începe în 1955, anul în care câştigătorul premiului Nobel a murit în Princeton, New Jersey, la vârsta de 76 de ani. Fiul său Hans Albert şi executorul Otto Nathan şi-au dat acordul ca medicul patolog Thomas Harvey să păstreze creierul pentru a efectua cercetări ştiinţifice. Harvey a fotografiat creierul, după care l-a tăiat în 240 de bucăţi pe care le-a păstrat într-o substanţă răşinoasă. Aceste bucăţi au fost ulterior secţionate din nou în 2.000 de felii subţiri, care au fost studiate cu ajutorul microscopului. Ulterior, aceste studii microscopice şi fotografiile cu creierul lui Einstein au fost distribuite către 18 cercetători din întreaga lume. Cu excepţia lamelor microscopice păstrate de Harvey, nimeni nu ştie unde se găsesc astăzi specimenele din creierul lui Einstein, cele mai multe fiind pierdute pe măsură ce cercetătorii s-au pensionat sau au murit.

În ultimele decenii, toate aceste materiale au dus la doar şase studii publicate în jurnalele ştiinţifice prestigioase. Câteva dintre aceste cercetări au descoperit trăsături interesante în creierul lui Einstein, precum o densitate mai mare a neuronilor în anumite părţi ale creierului şi un număr neobişnuit de mare de nevroglii (celule care ajută neuronii să transmită impulsuri nervoase) în raport cu neuronii. Alte două studii ce s-au aplecat asupra anatomiei creierului lui Einstein au arătat că lobii parietali ai lui Einstein prezentau un tipar neobişnuit al circumvoluţiunilor. Aceste studii s-au bazat, însă, pe câteva poze puse la dispoziţie de Harvey.

Thomas Harvey a murit în 2007, iar în 2010 moştenitorii săi au decis să transfere toate materialele sale către National Museum of Health and Medicine (NMHM), o instituţie a Armatei SUA. Acest lucru a permis efectuarea unui nou studiu asupra creierului lui Einstein, rezultatele fiind publicate de curând în jurnalul Brain.

Foto: Brain (2012) / National Museum of Health and Medicine 

Antropologul Dean Falk de la Florida State University, neurologul Frederick Lepore de la Şcoala Medicală Robert Wood Johnson şi Adrianne Noe, directorul NMHM, au colaborat pentru a analiza 14 fotografii ale creierului lui Albert Einstein ce nu au mai fost niciodată făcute publice.

Echipa de cercetători a comparat creierul lui Einstein cu creierele a 85 de oameni ce au fost deja descrise în literatura de specialitate şi au descoperit că, într-adevăr, fizicianul beneficia de un organ special. Deşi creierul său avea dimensiuni obişnuite (cântărind 1230 de grame), mai multe regiuni prezentau circumvoluţiuni suplimentare şi pliuri nemaivăzute la alţi subiecţi. De exemplu, regiunile din partea stângă a creierului, ce facilitează percepţia senzorială şi controlul feţei şi al limbii, erau mult mai mari decât în mod obişnuit. De asemenea, cortexul prefrontral – regiune asociată planificări, atenţiei şi perseverenţei în momentele dificile – era mult mai mare faţă de alte creiere.

„În fiecare lob erau regiuni cu circumvoluţiuni extrem de complicate”, afirmă Falk. În ceea ce priveşte regiunile mărite asociate feţei şi limbii, Falk crede că acestea ar putea explica celebra vorbă a lui Einstein, care spunea că gândirea sa este de multe ori „musculară”, fără a lua forma cuvintelor. De multe ori, această declaraţie este interpetată în mod metaforic, însă Falk spune că „ar putea fi o formă prin care Einstein descria modul extraordinar în care îşi folosea cortexul motor”, ce are legătură cu conceptualizările abstracte.

Falk subliniază că mediul în care a crescut Einstein este la fel de important în înţelegerea genialului fizician ca şi creierul acestuia. Cercetătorul relatează că părinţii lui Albert Einstein au dorit să-l cultive, încurajându-l să fie independent şi creativ. Aceştia nu l-au susţinut doar în eforturile ştiinţifice, ci şi în muzică, finanţându-i lecţiile de pian şi de vioară. Falk afirmă că regiunea din creierul fizicianului asociată talentului muzical era foarte dezvoltată.

Cercetătorii intenţionează ca în următoarele cercetări să compare creierul lui Einstein cu cel al altor fizicieni talentaţi, pentru a vedea dacă trăsăturile ieşite din comun se regăsesc şi la alte minţi luminate.

Sursa: ScienceInsider

Cele mai noi articole
Imagini rare cu mai multe capre negre care se hrănesc pe o stâncă din Parcul Național Retezat
Imagini rare cu mai multe capre negre care se hrănesc pe o stâncă din Parcul Național Retezat
Pandemia schimbă preferințele consumatorilor: Mașina personală redevine opțiunea principală
Pandemia schimbă preferințele consumatorilor: Mașina personală redevine opțiunea principală
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cercetători de la o universitate din România au fabricat săpun din ulei folosit
Cercetători de la o universitate din România au fabricat săpun din ulei folosit
Exercițiile fizice încetinesc dezvoltarea cancerului prin intermediul sistemului imunitar
Exercițiile fizice încetinesc dezvoltarea cancerului prin intermediul sistemului imunitar
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei
Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei
Top 10 contribuții științifice și filozofice atribuite lui Pitagora
Top 10 contribuții științifice și filozofice atribuite lui Pitagora
O gaură neagră foarte rară, din urmă cu 12 miliarde de ani, răstoarnă tot ce știau astronomii despre evoluția cosmică
O gaură neagră foarte rară, din urmă cu 12 miliarde de ani, răstoarnă tot ce știau astronomii despre evoluția cosmică
6  informații interesante despre dovleac, simbolul Halloween-ului
6  informații interesante despre dovleac, simbolul Halloween-ului
Care sunt cele mai comune cauze ale insomniei?
Care sunt cele mai comune cauze ale insomniei?
Magicianul extraordinar care a fost ucis de propriul său truc de succes
Magicianul extraordinar care a fost ucis de propriul său truc de succes
Luna plină din 31 octombrie, un fenomen rar care are loc o dată la 19 ani
Luna plină din 31 octombrie, un fenomen rar care are loc o dată la 19 ani
Ipoteză surprinzătoare a specialiştilor în biologie. Cum a contraatacat COVID virusul gripal
Ipoteză surprinzătoare a specialiştilor în biologie. Cum a contraatacat COVID virusul gripal
Googlefier te ajută să accesezi serviciile Google de pe smartphone-urile Huawei
Googlefier te ajută să accesezi serviciile Google de pe smartphone-urile Huawei
Recif de corali mai înalt decât Empire State Building din New York, descoperit în Marea Barieră de Corali
Recif de corali mai înalt decât Empire State Building din New York, descoperit în Marea Barieră de Corali
Un om de știință rus s-a infectat pentru a doua oară cu COVID-19, pentru un experiment de imunitate
Un om de știință rus s-a infectat pentru a doua oară cu COVID-19, pentru un experiment de imunitate
Studiu. Maimuțele s-au auto-domesticit, la fel ca și oamenii
Studiu. Maimuțele s-au auto-domesticit, la fel ca și oamenii