Tot ce nu ştiai despre pisici şi ţi-a fost teamă să întrebi (VIDEO)

De exemplu, ştiaţi că pisicile au un model unic pe nas la fel ca amprentele umane sau că planta numită cătuşnică (catnip) chiar are un efect de drog asupra felinelor? Unul dintre uleiurile volatile ale acestei plante, numit nepetalacton, intră în ţesutul nazal al pisicii şi se comportă ca un feromon artificial. Astfel, neuronii senzoriali ai pisicii sunt stimulaţi, declanşând un răspuns comportamental. 

• Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
• Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor

Cât timp doarme o pisică?

Având în vedere că pisicile dorm 85% din zi, mâncatul, băutul, defecatul şi chiar şi împerecherea însumează doar 4% din timpul petrecut de pisici într-o zi. 

De ce, întotdeauna, pisicile cad în picioare?

În aceste cazuri este vorba despre „reflexul de îndreptare”. Pisicile au o capacitatea foarte bună de a simţi mişcarea şi gravitaţia iar acest lucru le permite să determine în ce direcţie este pământul. În plus, ele nu au claviculă, iar coloana vertebrală le este foarte flexibilă.  Astfel, pisicile reuşesc să se întoarcă în aer îndoindu-se de la jumătate fără prea mari probleme. 

De ce ridică pisica coada atunci când este mângâiată?

Ei bine, trebuie menţionat mai întâi că pisicile folosesc mirosul pentru a comunica, iar glandele şi feromonii sunt un fel de semnături proprii fiecărei pisici. Prin urmare, atunci când tu îţi mângâi pisica, ea ridică coada pentru a te invita să-i miroşi posteriorul. Nu trebuie să ţi se pară ciudat acest tip de comportament. Pur şi simplu acestea este felul ei de a da mâna cu tine sau de a te îmbrăţişa. 

De asemenea, pisicile au obiceiul de a se freca de oameni şi lucruri pentru a împrăştia feromoni. Glandele de la nivelul feţei, al cozii şi de corp le ajută să te revendice pe tine şi restul lucrurilor din viaţa lor. De asemenea, prin această „însemnare” ele lasă „mesaje” pentru eventualele pisici din preajmă referitoare la identitatea, disponibilitatea sexuală şi teritoriul lor. 

De ce îşi îngroapă pisicile nevoile?

Pisicile îşi îngroapă fecalele în încercarea de a-şi ascunde mirosul. Acest instinct evoluţionar nu numai că ajută la evitarea eventualilor prădători, dar el indică şi faptul că pisicile sălbatice sunt supuse unei alte feline dominante . În cazul pisicilor de apartament, este un mod prin care pisica recunoaşte că altcineva din casă este persoana dominantă. 

Pisicile văd pe întuneric?

De fapt, în beznă nici măcar pisicile nu văd. În schimb ele văd mult mai bine ca noi în condiţii de lumină slabă. 

Pisicile au un strat de celule în spatele retinei, numite Tapetum lucidum, care acţionează ca o oglindă reflectând lumină în plus spre retină. În cazul în care în mediu este aproape întuneric, aceste celule îi permit ochiului să atragă mai multă lumină. În lipsa totală a luminii, procesul nu se poate realiza şi atunci nici pisicile nu pot vedea. 

Ce spune culoarea blănii despre pisici?

Dacă vedeţi o pisică cu o blană al cărui model conţine trei culori, atunci sigur aveţi de-a face cu o femelă. Gena care contribuie la colorarea blănii este localizată la nivelul cromozomului X. Asta înseamnă că, pe lângă alb, femeile pot avea două culori, datorită faptului că ele au doi cromozomi X . Cromozomul masculin Y, pe de altă parte, nu deţine nicio genă responsabilă cu redatul culorii, motiv pentru care blana motanilor are fie o singură culoare, fie conţine şi alb pe lângă o culoare. 

Cu toate acestea, există cazuri rare în care genetica a fost mai darnică şi cu motanii şi atunci şi ei au o blană n mai multe culori. 

De ce torc pisicile?

Nici până în ziua de astăzi nu ştim exact care este răspunsul la această întrebare, deoarece pisicile nu toc numai atunci când simt plăcerea, ci şi atunci când sunt rănite . Deşi multă lume crede că pisicile comunică pasivitate sau plăcere prin tors, există o teorie care sugerează că frecvenţa torsului (24 – 140 Hz) promovează creşterea sănătoasă a oaselor şi vindecarea. 

Din cauza faptului că pisicile s-au adaptat la o viaţă cu mult somn şi odihnă, torsul ar putea fi un mecanism prin care ele menţin sănătatea musculară şi osoasă.