Home » D:News » Un nou portal dezvăluie tot ce vrei să afli despre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Un nou portal dezvăluie tot ce vrei să afli despre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Un nou portal dezvăluie tot ce vrei să afli despre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei
Publicat: 20.05.2013
Un portal cu informaţii despre cele şase cetăţi care compun ansamblul dacic din Munţii Orăştiei a fost lansat de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, pe site existând date, în şase limbi, privind accesul în zonă pentru turişti.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, instituţia a lansat portalul www.cetati-dacice.ro, pentru cei pasionaţi de civilizaţia dacică, astfel ei având acces la informaţiile şi descoperirile ce ţin de siturile arheologice din Munţii Orăştiei, realizate de către cercetătorii muzeului, ai Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi ai Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (din Deva.

„Astfel, rezultatele Programului Multianual de Cercetare Arheologică Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei vor fi făcute publice în mod constant, pentru a populariza şi promova reminiscenţele unei culturi încă destul de puţin cunoscute în rândul românilor. Site-ul cuprinde informaţii referitoare la cele şase cetăţi care compun ansamblul dacic – Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru, Luncani-Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna, detalii privind eforturile depuse în vederea includerii acestuia în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Portalul are şi funcţia unui ghid turistic, oferind toate datele de acces necesare explorării zonei pentru iubitorii de drumeţii”, se arată în documentul citat.

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, Carmen Ciongradi, a subliniat, în comunicat, că specialiştii muzeului desfăşoară neîntrerupt săpături arheologice, de peste 60 de ani, în Munţii Orăştiei.

„Cercetarea epocilor dacice şi romane se bucură de o lungă tradiţie în cadrul muzeului. De peste şase decenii, specialişti ai muzeului efectuază neîntrerupt săpături arheologice în zona capitalei Daciei preromane, Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei. Ruinele cetăţilor, care se pot vedea şi astăzi, oferă o imagine destul de clară a unei civilizaţii înfloritoare din Epoca Fierului. Ştim că pasiunea noastră pentru rădăcinile neamului este împărtăşită de mulţi, de aceea ne-am dorit să creăm acest portal, pentru ca oamenii să aibă uşor acces la informaţiile referitoare la civilizaţia dacică şi la rezultatele cercetărilor noastre”, a explicat Ciongradi.

Site-ul este disponibil în şase limbi – română, maghiară, engleză, franceză, germană şi spaniolă.

În anul 2012, sub coordonarea Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, s-au pus bazele unui proiect mai amplu de cercetare arheologică – Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munţii Orăştiei, finanţat de către Ministerul Culturii şi având ca obiectiv investigarea, cercetarea şi valorificarea publică a rezultatelor cercetărilor desfăşurate în această zonă.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?