Ne pândeşte un „bombardament cosmic” potenţial letal?

Sursa acestui pericol este o stea aflată la aproximativ 8.000 de anui lumină depărtare, numită  WR 104; a fost descoperită în 1998 de Peter Tuthill, astronom la Universitatea din Sydney. 

Steaua ar putea deveni în orice moment o supernovă (ar putea exploda), generând o emisie enormă de raze gamma ce ar putea ajunge la Terra.

• Cum se explică stabilitatea surprinzătoare a cursului valutar leu/euro din 2023?
• Cea mai mare captură de droguri făcută vreodată în Irlanda

„Am observa iniţial o fulgerare albastră de cca. 10 secunde în straturile superioare ale atmosferei, dar atunci răul va fi deja făcut”, spune fizicianul Adrian Melott de la University of Kansas. El a adăugat că această explozie ar putea duce la sporirea cu 50% a radiaţilor ultraviolete B (UVB) în atmosferă, ceea ce nu numai că ar afecta dramatic fotosinteza la nivelul planctonului marin şi de apă dulce, dar ar putea favoriza şi producerea unor extincţii pe scară mai alrgă.

„Steaua s-ar putea transforma în supernovă oricând în următorii 500.000 de ani”, afirmă astronomul Grant Hill.

Se poartă multe dispute în jurul întrebării dacă o emisie de raze gamma produsă de WR 104 ar putea lovi Pământul; dr. Hill spune că acest lucru depinde de rotaţia  stelei. Nu se ştie clar dacă steaua este aliniată cu Pământul; măsurând anumite caracteristici ale axei de rotaţie, astronomii au obţinut rezultate contradictorii şi nu se ştie dacă axa este îndreptată spre Pământ sau dacă e înclinată faţă de această direcţie cu 30-40 de grade.

Dacă axa polară a stelei este îndreptată spre Pământ, atunci ne găsim chiar pe „linia de tragere”, iar dacă unghiul este mai mic de 20 de grade, pericolul încă există, deoarece razele gamma emise în cazul unei explozii pot călători sub forma unor fascicule cu lăţimea de până la 20 de grade. În schimb, dacă unghiul este mai mare de 30 de grade, Pământul  ar scăpa neatins. 

Peter Tuthill şi colegii săi care au descoperit steaua WR 104 în 1998, cu ajutorul unor imagini în infraroşu luate cu telescopul Keck I, au măsurat că înclinaţia axei ei faţă de Terra ar fi de 10-15 grade.

Câţiva ani mai târziu, măsurătorile spectroscopice realizate de Grant Hill arătau, însă, că înclinaţia ar fi de 30-40 de grade.

Dar, conform declaraţiilor acestuia, observaţiile asupra WR 104 şi asupra nebuloasei spirale din jurul ei par să arate, intuitiv, că înclinaţia acesteia este zero, ceea ce înseamnă că Pământul ar fi expus bombardamentului de raze gamma în eventualitatea că steau se transformă în supernovă.

WR 104 aparţine unei clase numite stele Wolf-Rayet – stele vechi, masive, foarte luminoase, care au pierdut o mare parte din masa lor, rămânând fără învelişul exterior de hidrogen. Se cunosc puţine astfel de stele – ceva mai mult de o sută.

Steaua WR 104  face parte dintr-un sistem binar – un ansamblu de două stele în acelaşi sistem stelar -, iar în acest caz, vânturile stelare provenite de la cele două stele şi care au viteze foarte mari se ciocnesc şi duc uneori la formarea unor mari cantităţi de praf cosmic. Acest praf formează nebuloasa spirală din jurul stelei.

De la anunţarea rezultatelor iniţiale ale măsurătorilor, Hill şi-a perfecţionat modelele computerizate cu care lucrează şi urmează să analizeze din nou datele, sperând să obţină informaţii mai clare despre adevărata înclinaţie a stelei; datele vor fi publicate în cursul acestui an.

„Este un sistem stelar complicat şi oricare dintre noi ar fi putut simplifica prea mult lucrurile”, spune Tuthill, care adaugă că, totuşi, şansele ca transformarea în supernovă să genereze automat o explozie de radiaţii gamma îndreptate spre Pământ sunt mici.

Surse: FOXNews, Forbes / Credit imagine: NASA/Swift/Mary Pat Hrybyk-Keith & John Jones