Bârfa pare inofensivă, dar psihologii avertizează: vorbitul negativ despre alții crește stresul și afectează relațiile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În momentele de liniște sau în discuțiile aparent inocente cu prietenii, mulți dintre noi facem ceea ce pare aproape firesc: comentăm, judecăm sau povestim despre viața altora. „Știi ce a făcut X?”, „Nu pot să cred că Y a spus asta” sau „Ai văzut ce a făcut Z recent?” – fraze atât de comune încât nu le mai observăm efectul. Totuși, psihologii și cercetătorii în domeniul comportamentului social avertizează că vorbitul negativ despre alții, chiar dacă el pare inofensiv, nu doar că îi poate răni pe cei despre care se vorbește, ci îi afectează subtil și pe cei care rostesc aceste comentarii.

Gândiți-vă la un birou unde colegii discută constant despre greșelile altora: deși pare o formă de „social bonding” (legătură socială), studiile arată că astfel de obiceiuri cresc nivelul de anxietate și scad coeziunea echipei. Psihologul social Robert Cialdini notează că bârfa sau criticile despre alții activează în creier aceleași circuite implicate în sentimentele de frică și stres, creând un efect cumulativ care, pe termen lung, generează tensiune și ne oferă mult mai puțină satisfacție emoțională decât credem.

Dar de ce facem asta? Care este mecanismul psihologic din spatele comentariilor despre ceilalți? În primul rând, vorbitul despre alții poate fi o formă de reglare emoțională. Atunci când ne simțim nesiguri, ne comparăm cu ceilalți pentru a ne valida propriile alegeri sau pentru a ne simți superiori temporar. În neuroștiință, acest fenomen este asociat cu activarea cortexului prefrontal și a sistemului limbic, care gestionează emoțiile și statutul social. Este un mecanism primar de supraviețuire socială: observarea greșelilor altora ne poate da iluzia că suntem mai protejați de criticile care ar putea veni asupra noastră.

Cu toate acestea, costurile sunt discrete, dar reale. Vorbitul negativ constant creează un „traseu mental” care ne face să fim mai critici și mai suspicioși față de ceilalți, dar și față de noi înșine. Studiile arată că persoanele care bârfesc frecvent au un nivel crescut de stres, prezintă dificultăți în menținerea relațiilor și chiar se confruntă cu un somn mai agitat. În plus, neurobiologii subliniază că gândirea negativă despre alții stimulează aceleași rețele neuronale implicate în anxietate și durerea socială, ceea ce în timp poate eroda empatia și satisfacția personală.

Exemplele din viața de zi cu zi sunt revelatoare. O adolescentă care postează constant comentarii critice despre colegi pe rețelele sociale se poate simți pe moment mai în siguranță sau mai populară, dar pe termen lung se izolează, pentru că prietenii percep negativitatea constantă. La fel, un adult care discută des despre greșelile colegilor sau ale vecinilor/cunoscuților poate experimenta creșterea tensiunii în familie sau în grupul social, fără să realizeze legătura directă.

În ciuda percepției negative frecvente, bârfitul poate avea funcții sociale valoroase. Un articol publicat de Asociația pentru Știința Psihologică subliniază că acesta ajută la menținerea normelor sociale și la descurajarea comportamentelor dăunătoare în grupuri. Studiile arată că grupurile care permit schimbul de informații despre comportamentele membrilor lor tind să susțină mai bine cooperarea și să reducă egoismul. Mai mult, atunci când aceste informații pot fi folosite pentru a exclude indivizi nesinceri, eficiența grupului crește semnificativ. Aceste constatări sugerează că, deși bârfa poate fi văzută ca un comportament trivial sau negativ, ea ar putea juca un rol important în reglementarea comportamentului social și în întărirea coeziunii grupurilor.

Ce putem face dacă ne dorim să nu mai vorbim negativ despre alții? Psihologii recomandă câteva strategii simple, dar eficiente. În primul rând, conștientizarea momentului: a observa când apare impulsul de a comenta despre cineva fără a avea un beneficiu real. În al doilea rând, a transforma gândul critic în unul neutru sau constructiv: în loc să spunem „X e incompetent”, putem reflecta „X are dificultăți în această sarcină, cum aș putea eu să ajut sau să înțeleg contextul?”. Mindfulness și meditația, dar și jurnalul personal, ajută la separarea emoției de impulsul verbal, creând spațiu între ceea ce simțim și ceea ce rostim.

Unele practici spirituale, precum compasiunea sau rugăciunea pentru cei despre care vorbim, vin cu rezultate remarcabile în reducerea criticii și a judecății. Psihologul Fred Luskin, expert în iertare și echilibru emoțional, subliniază că schimbarea modului în care ne raportăm la alții – în special atunci când nu sunt prezenți – nu doar că reduce resentimentele, dar aduce o stare de liniște și claritate mentală celor care exersează această disciplină.

În esență, vorbitul despre alții nu trebuie să dispară complet, însă modul în care o facem contează enorm. În loc să folosim conversația pentru a ne valida frustrările, putem exersa empatia, observarea fără judecată și discuțiile constructive. Pe termen lung, aceste obiceiuri sporesc calitatea relațiilor, scad stresul și cresc starea generală de bine, demonstrând că ceea ce spunem despre ceilalți ne modelează la fel de mult viața proprie ca și pe a lor.

Surse:

https://www.psychologytoday.com/us/blog/working-through-shame/201907/the-toxicity-of-gossip

https://medium.com/@muktimasih/the-psychology-of-gossip-and-its-not-good-35eff5f8c37e

https://www.psychologytoday.com/us/articles/199607/the-real-slant-on-gossip

https://www.psychologicalscience.org/news/have-you-heard-gossip-is-actually-good-and-useful.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce spun psihologii despre oamenii care nu-și fac patul în fiecare dimineață

Psihologia indiferenței în relațiile apropiate. De ce indiferența celor dragi rănește profund și ce efecte are asupra sănătății emoționale?

Cum a devenit „narcisismul” unul dintre cele mai folosite cuvinte ale psihologiei moderne

Psihologia infidelității: De ce înșală oamenii și ce se întâmplă în cuplu după o trădare?