Stresul chiar ne poate îmbolnăvi de cancer? Cercetătorii au făcut o descoperire surprinzătoare

Descoperirea – pe care cercetătorii au calificat-o drept „neaşteptată” – ar putea duce la obţinerea unor medicamente care să ţintească în mod specific o anumită proteină şi să oprească astfel răspândirea tumorilor la alte organe.

Cercetătorii de la Ohio State University afirmă că propriul nostru organism ajută cancerul să se răspândească, activând o genă importantă numită ATF3, (ce joască rolul unui fel de „comutator central”), genă care se activează ca răspuns la stres, în toate tipurile de celule din organism.

• Aliații lui Vladimir Putin, îngrijorați de „excesele” mobilizării
• Canada, lovită de furtuna Fiona. Mii de oameni fără curent electric

În mod obişnuit, celulele normale sau cele din tumorile benigne suferă o moarte celulară programată – un proces biologic normal – în cazul în care sunt afectate în mod ireparabil. Însă celulele canceroase reuşesc cumva să facă celulele imunitare care se acumulează la locul tumorii să exprime gena ATF3 care, printr-un mecanism încă insuficient cunoscut, stimulează celule imunitare să se comporte aberant şi să permită celulelor canceroase să „evadeze” şi să ajungă şi în alte locuri din organism.  Cu alte cuvinte, activarea acestei gene stimulează metastazarea eficientă a cancerului.

Studiile cercetătrilor de la Ohio State University au arătat că exprimarea genei ATF3 în celulele imunitare a înrăutăţit evoluţia bolii la 300 de paciente cu cancer mamar.

Apoi, experimente pe şoareci de laborator cu acelaşi tip de cancer au arătat că, la şoarecii cărora le lipsea această genă, răspândirea celulelor canceroase de la glanda mamară la plămâni era mai puţin rapidă, comparativ cu şoarecii la care se exprima gena ATF3.

Aceste rezultate sugerează că stresul poate ajuta cancerul să se metastazeze. Atunci când corpul este în echilibru, problema nu este atât de mare, dar, când organismul este stresat, acest lucru produce modificări în funcţionarea sistemului imunitar, iar sistemul imunitar este „o sabie cu două tăişuri”, a explicat prof. Tsonwin Hai, conducătorul studiului.

Cercetări viitoare vor ajuta la înţelegerea mai aprofundată a fenomenului şi ar putea conduce, într-o zi, la obţinerea unui medicament care să modifice funcţia acestei gene, astfel încât să împiedice metastazarea tumorilor.

Sursa: Mail Online / Foto: Hepta