De ce ne este greu să ne controlăm emoţiile?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

De-a lungul timpului, mai multe studii au concluzionat că diferite niveluri şi tipuri de stres sunt fie benefice, fie dăunătoare omului, acest lucru depinzând de modul în care individul tratează situaţiile stresante. 

Într-un nou studiu, cercetătorii specializaţi în neuroştiinţe, de la Universitatea din New York, au descoperit că uneori chiar şi un nivel scăzut de stres poate influenţa modul în care oamenii îşi controlează emoţiile. 

• Îți place să stai la masă cu alte persoane? Vești bune de la specialiști!
• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții

„Suspectam de mult timp că stresul ne poate afecta capacitatea de a ne controla emoţiile, însă acesta este primul studiu care documentează modul în care nivelul scăzut de stres poate reduce eficacitatea terapiilor create special pentru controlarea emoţiilor. Cu alte cuvinte, ceea ce înveţi într-o clinică s-ar putea să nu fie relevant pentru situaţiile din lumea reală, atunci când eşti stresat”, a declarat autorul studiului, Elizabeth Phelps. 

În timpul studiului oamenii de ştiinţă au realizat un experiment ce a durat două zile. În prima zi, oamenii de ştiinţă au folosit o tehnică de condiţionare prin frică pentru a le induce participanţilor teama de şerpi. Tehnica presupunea imagini cu şerpi şi păianjeni care uneori erau acompaniate de mici şocuri pe care le simţeau participanţii la nivelul încheieturii. 

Oamenii de ştiinţă au calculat frica atât prin monitorizarea reacţiilor fiziologice, cât şi prin completarea chestionarelor de către voluntari. 

Pe cei care au primit şocuri şi care dezvoltaseră reacţii de teamă, oamenii de ştiinţă i-au învăţat cum să folosească metode cognitive prin care să diminueze frica. Aceste metode erau similare cu cele prescrise în mod normal de terapeuţi. 

După prima zi, participanţii au fost împărţiţi în două grupuri: unul a fost numit grupul de stres, în timp ce al doilea a fost un grup de control. În primul grup, oamenii de ştiinţă i-au rugat pe participanţi să ţină mâinile în apă rece ca gheaţa, timp de trei minute. Astfel aceştia erau expuşi la un nivel scăzut de stres. Specialiştii au măsurat nivelul de stres analizând nivelul de cortizol din saliva subiecţilor. Câte despre subiecţii din grupul de control, aceştia au fost îndrumaţi să îşi ţină mâinile într-un vas cu apa călduţă. 

Astfel, s-a constatat că în urma experimentului, nivelurile de cortizol al subiecţilor din grupul de stres crescuseră. În schimb, participanţii din grupul de control nu au întâmpinat astfel de modificări ale nivelului de cortizol. 

Ulterior, experţii au testat reacţia de frică a participanţilor şi au observat că subiecţii din grupul de control, care se temeau de şerpi sau păianjeni reuşeau să îşi reducă reacţia de frică, pe când cei din grupul de stres nu înregistrau nicio diminuare a acestei reacţii. 

„Rezultatele noastre sugerează că uneori chiar şi un nivel scăzut de stres, precum cel cu care ne confruntăm zilnic ne poate afecta capacitatea de a folosi tehnicile cognitive cunoscute pentru controlarea fricii şi a anxietăţii. Totuşi, prin practică, aceste strategii s-ar putea să devină mai obişnuite”, a declarat Candace Raio. 

Sursa: Counsel&Heal