Câinii – un mare pericol public chiar dacă nu muşcă?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Uneori, câini agitaţi care scapă din lesă pornesc în goana mare prin parc sau pe stradă, lovindu-se de oameni şi doborându-i la pământ. În special când e vorba despre persoane vârstnice, care au oase şi articulaţii fragile, asemenea accidente se pot solda cu fracturi sau luxaţii (dislocări ale oaselor din articulaţii), ceea ce poate necesita intervenţii chirugicale complicate, poate afecta grav calitatea vieţii celor accidentaţi şi poate duce la invaliditate permanentă ori chiar deces pretimpuriu.

În Marea Britanie, numărul deţinătorilor de câini a crescut, în ultimii 10 ani, cu o treime, iar medicii au observat, concomitent, o creştere a numărului de accidente în care au fost implicaţi câini.

Rezultatele unor cercetări, publicate anul trecut în jurnalul Accident Analysis & Prevention, arată că, la un singur spital – Conquest Hospital, din Hastings – numărul cazurilor sosite la urgenţă pentru accidente cauzate de câini, fără să fi fost vorba despre muşcături, a fost îngrijorător de mare.  

În numai două luni, au fost înregistrate 37 de asemenea cazuri, implicând fracturi, leziuni ale ţesuturilor moi şi traumatisme craniene; în 16 dintre cazuri  au fost necesare intervenţii chirurgicale. Extrapolând, se poate deduce că spitalul are în jur de 200 de astfel de cazuri în fiecare an.

Marea majoritate a accidentelor de acest gen au loc atunci când câinii se lovesc de oameni, din goană, sau când oamenii de împiedică de lesa câinelui şi cad. 

Conform spuselor dr. Henry Willmott, unul dintre autorii studiului, categoria cea mai expusă riscului o constituie femeile în vârstă, care merg pe teren accidentat.  hirurgul ortoped Sean Curry, de la London Orthopaedic Clinic, consideră că femeile de vârstă mijlocie ar fi mai expuse riscului, deoarece în rândul acestei categorii există o prevalenţă mai mare a osteoporozei, o afecţiune care duce la scăderea densităţii ţesutului osos, acesta devenind mai fragil. Printre cele mai comune accidente se numără fracturile oaselor gambei.

Cercetătorii sunt de părere că riscurile la care sunt supuşi cei care îşi plimbă câinii ar putea, în multe cazuri, să depăşească beneficiile aduse de această activitate. 

Unele rase de câini sunt mai periculoase decât altele în ceea ce priveşte riscul de a produce accidente care nu implică muşcături; de pildă, spune Kris Glover, specialist în comportamentul animalelor, rasele care au sânge de labrador, cum ar fi Labradoodle (încrucişare între labrador şi caniş), sunt printre cele mai primejdioase, din cauza temperamentului lor agitat. Mai ales câinii tineri şi prietenoşi sar adesea pe oameni, fără intenţii agresive, pricinuindu-le totuşi vătămări grave. 

Fizioterapeutul Sammy Margo susţine că încălţămintea aleasă cu grijă şi felul în care mergem pot reduce riscul rănirilor: ea recomandă celor care se plimbă în zone unde există probabilitatea de „impact” cu alţi câini – să poarte încălţări cu talpă joasă, să păşească atent, punând ferm călcâiul pe sol, apoi vârful, şi să mărească pasul pentru a căpăta mai multă stabilitate. 

Şi, desigur, toţi cei care îşi plimbă câinii trebuie să fie cu ochii pe ei, să fie conştienţi de posibilitatatea apariţiei unei situaţii periculoase şi să ţină în lesă câinii tineri şi  nervoşi. 

Sursa: Mail Online