Care este animalul cu cei mai duri dinţi din lume? Răspunsul cercetătorilor este neaşteptat (FOTO)

Ceea ce este cu adevărat fascinant, sunt dinţii acestor creaturi, care sunt alcătuiţi din magnetit, cel mai dur material creat de un organism viu.

Recent, profesorul Lyle Gordon, de la Northwestern University din Evanston, Illinois, a reuşit să înţeleagă mai bine modul în care se dezvoltă moluştele din clasa Poliplacofore. 

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Echipa de cercetători coordonată de Gordon lucrează la sintetizarea unui material super-dur în laborator, motiv pentru care au fost interesaţi de această moluscă. Adesea, crearea substanţelor asemănătoare cu magnetitul (un oxid de fier utilizat în electronică şi pentru dispozitive medicale) necesită temperaturi şi presiune extrem de mari, dar şi de condiţii foarte acide sau foarte bazice. 

„Însă, aceste animale care există de milioane de ani au fost capabile să formeze oxid de fier în apa oceanelor, în condiţii benigne, având la dispoziţie doar fierul extras din algele pe care le consumă. Este un proces uimitor”, a explicat Gordon. 

Gordon şi colegii lui folosesc un microscop special pentru a studia dinţii animalului numit Chaetopleura apiculata, o moluscă cât o unghie. Dispozitivul extrage dintr-o substanţă atomi încărcaţi, permiţându-le oamenilor de ştiinţă să le identifice locaţia şi identitatea chimică a atomilor din material. 

(Foto: Lyle Gordon/Northwestern University)

Folosind această „sondă atomică”, Gordon şi echipa sa de oameni de ştiinţă au reuşit, pentru prima dată, să observe la scară nanometrică ce se întâmplă în interiorul dinţilor de Poliplacofore. 

„Ceea ce am descoperit este că există proteine şi zaharuri îngropate în dinţi şi pe care animalele le folosesc pentru a forma oxid de fier” a declarat Gordon explicând că în gelul din centrul unui dinte, fibre de glucide se împletesc pentru a forma o schelă care uneşte ionii încărcaţi pozitiv, precum magneziul sau sodiul. Apoi, aceşti ioni se leagă de proteine încărcate negativ care colectează fierul, asigurând un model detaliat pentru dezvoltarea stratului de magnetit. 

Moluştele din clasa Poliplacofore au sute de dinţi pe limbă, cei mai vechi fiind dispuşi pe vârful limbii, iar cel mai noi în partea din spate. 

Sursa: New Scientist