20 de lucruri uimitoare despre creierul uman

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Creierul uman modelează fiecare gând, amintire, emoție și decizie pe care o luăm. Cu toate informațiile disponibile, creierul continuă să surprindă cercetătorii cu abilități și comportamente aproape supranaturale.

Oamenii de știință lucrează în continuare pentru a descoperi cum funcționează cu adevărat creierul. Este puternic, imprevizibil și plin de caracteristici ciudate despre care majoritatea oamenilor nu au auzit niciodată, arată The Scroller.

1. Creierul consumă 20% din energia corpului

Chiar și în repaus, acesta consumă o cantitate surprinzător de mare de energie. Cea mai mare parte este utilizată pentru menținerea conexiunilor între miliarde de neuroni.

2. Creierul generează suficientă energie pentru un bec

Neuronii comunică prin semnale electrice minuscule. Atunci când sunt combinate, aceste semnale creează suficientă activitate electrică pentru a alimenta un mic bec LED.

3. Creierul este format în mare parte din grăsime

Aproximativ 60% din creier este grăsime, ceea ce îl face cel mai gras organ din corp. Această grăsime este esențială pentru funcționarea corectă a neuronilor.

4. Creierul nu simte durerea

Nu există receptori de durere în țesutul cerebral. De aceea, chirurgii pot opera pe creier în timp ce pacientul este treaz.

5. Ai o „amprentă cerebrală” unică

La fel ca amprentele digitale, modelele de activitate cerebrală sunt unice pentru fiecare persoană. Niciun alt om nu are exact aceleași conexiuni neuronale.

6. Creierul este extrem de activ în timp ce dormi

Creierul sortează evenimentele zilei, consolidând amintirile importante și eliminând cele neimportante. Somnul este esențial pentru memoria pe termen lung.

7. Poți dezvolta noi neuroni toată viața

Contrar credinței populare, un proces numit neurogeneză are loc în anumite zone. Învățarea, exercițiile fizice și obiceiurile sănătoase pot susține această creștere.

8. Creierul se micșorează odată cu înaintarea în vârstă

Acesta este un proces natural al îmbătrânirii. Din fericire, activitatea mentală și exercițiile fizice pot ajuta la încetinirea declinului.

9. Creierul se poate „reconfigura” singur

Această abilitate este cunoscută sub numele de neuroplasticitate. Ea permite creierului să învețe noi abilități și să se recupereze după leziuni.

10. Creierul filtrează majoritatea informațiilor senzoriale

Primim mult mai multe informații decât poți observa în mod conștient. Creierul păstrează doar ceea ce consideră important pentru supraviețuire.

11. Amintirile sunt reconstruite, nu redate

De fiecare dată când îți amintești ceva, memoria este reconstruită. Acest lucru înseamnă că amintirile se schimbă în timp și pot deveni inexacte.

12. Creierul tânjește după tipare

Creierul caută constant tipare în tot ce vede. De aceea, uneori vezi fețe în obiecte aleatorii sau în nori.

13. Râsul activează mai multe zone ale creierului

Umorul implică emoții, mișcare și procesare socială. De aceea râsul este atât de revigorant pentru minte și sănătate.

14. Muzica poate modifica chimia creierului

Ascultarea muzicii eliberează dopamină, un neurotransmițător care induce starea de bine. De aceea melodia ta preferată îți poate îmbunătăți literalmente starea de spirit.

15. Multitaskingul este, în esență, un mit

Creierul nu face mai multe lucruri simultan. El comută rapid între sarcini, în loc să le execute simultan. Această comutare reduce precizia și crește efortul mental.

16. Nu încetezi niciodată să-ți folosești creierul

Când dormi, te odihnești sau visezi cu ochii deschiși, creierul rămâne activ. Modul său implicit stimulează creativitatea, reflecția și imaginația.

17. Creierul procesează imaginile în 13 milisecunde

Este mai rapid decât clipitul. Sistemul vizual este incredibil de eficient în recunoașterea formelor și scenelor aproape instantaneu.

18. Stresul poate modifica fizic structura creierului

Stresul cronic afectează zonele implicate în memorie și reglarea emoțională. Aceste modificări pot fi îmbunătățite prin relaxare și obiceiuri sănătoase.

19. Creierul prezice mereu viitorul

El face în mod constant presupuneri despre ceea ce vei auzi, vedea sau simți în continuare. Această procesare predictivă te ajută să te miști mai ușor prin lume.

20. Obiceiurile sunt stocate într-o parte specială a creierului

Ganglionii bazali automatizează comportamentele repetate. De aceea obiceiurile pot fi greu de schimbat, dar sunt utile pentru eficiență.

Potrivit unui nou studiu de la Universitatea Cambridge, creierul uman nu încetează niciodată să se dezvolte, contrar vechilor credințe.

Neurologii de la Cambridge au identificat cinci etape majore ale structurii cerebrale. Studiul, publicat în Nature Communications, a examinat creierul a 3.802 persoane cu vârste cuprinse între 0 și 90 de ani.

Cele cinci etape ale dezvoltării creierului

Etapa 1: Copilăria (naștere – 9 ani)

De la naștere până la vârsta de 9 ani, creierul trece printr-o perioadă de creștere rapidă. Are loc extinderea materiei cenușii și albe și stabilizarea suprafeței cerebrale.

Există o supraproducție de conectori neuronali sau sinapse. Aceștia sunt reduși astfel încât numai cei mai activi să supraviețuiască.

„În întregul creier, conexiunile se reconfigurează în același mod de la naștere până la vârsta de aproximativ 9 ani”, au observat cercetătorii.

Etapa 2: Adolescența (9 – 32 de ani)

La vârsta de 9 ani, creierul suferă o schimbare radicală în capacitatea cognitivă. Apare un risc crescut de tulburări de sănătate mintală în această perioadă.

Etapa adolescenței durează în medie până la vârsta de 32 de ani. Creșterea materiei albe continuă, iar rețelele de comunicare devin mai rafinate și mai eficiente.

Studiul a constatat o creștere a conectivității, care îmbunătățește dezvoltarea cognitivă și învățarea.

Etapa 3: Punctul de cotitură (32 de ani)

În jurul vârstei de 32 de ani au loc cele mai direcționale schimbări în conectivitate. Este cea mai mare schimbare globală în traiectoria dezvoltării cerebrale.

„Bazându-ne exclusiv pe arhitectura neurală, am descoperit că schimbările de tip adolescent în structura creierului se încheie în jurul vârstei de 30 de ani”, a spus dr. Alexa Mousley.

Etapa 4: Maturitatea (32 – 66 de ani)

Perioada adultă este cea mai lungă eră de dezvoltare a creierului, durând peste trei decenii. În această etapă, arhitectura cerebrală se stabilizează fără puncte majore de cotitură.

Acest lucru corespunde cu o stabilizare a inteligenței și personalității. Regiunile creierului devin mai compartimentate sau segregate în timpul maturității.

Etapa 5: Reorganizarea (după 66 de ani)

În jurul vârstei de 66 de ani nu există schimbări structurale majore. Cercetătorii au indicat totuși schimbări semnificative în modelul rețelelor cerebrale.

Această reorganizare este legată de îmbătrânirea generală, coincidând cu reducerea conectivității. Structura finală apare în jurul vârstei de 83 de ani.

Cum să îți protejezi creierul?

Dr. Paul Saphier, neurochirurg din New Jersey, a remarcat că anumiți factori pot influența sănătatea cerebrală. Stimularea dezvoltării copiilor cu abilități verbale, scrise, matematice și muzicale este esențială.

„Continuarea acestor activități ajută la prevenirea îmbătrânirii accelerate în ultimii ani de viață”, a spus el.

Factorii legați de stilul de viață pot contribui la promovarea sănătății pe termen lung. Dieta sănătoasă, consumul limitat de alcool și evitarea drogurilor și fumatului sunt importante.

„Persoanele care trăiesc în comunități active din punct de vedere social și evită izolarea au o sănătate cerebrală și o longevitate sporite, cu rate mai mici de demență”, a adăugat Saphier.