Poluarea din aer este, oficial, factor cancerigen. Care sunt cele mai poluate oraşe din România şi din restul lumii?

„Experţii au ajuns la concluzia (…) că există dovezi suficiente pentru a spune că expunerea la poluarea din aer cauzează cancer pulmonar. Ei au notat, de asemenea, o asociere pozitivă cu un risc ridicat de cancer al vezicii urinare”, precizează IARC într-un comunicat.

În aceste condiţii trebuie să ştim că aproape 90 la sută dintre orăşenii europeni sunt expuşi la o poluare cu particule şi o concentraţie de ozon care depăşesc nivelurile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

• Psihiatru, despre efectele COVID-19: Ai grijă de mintea ta, poți s-o pierzi şi să nu ştii…
• Primul om care a sărit cu paraşuta. Prima dată şi-a aruncat câinele

„Mari părţi din populaţie nu locuiesc într-un mediu sănătos (…). Europa trebuie să dea dovadă de ambiţie şi să meargă mai departe decât legislaţia pe care a pus-o în aplicare” şi care este mai puţin strictă în comparaţie cu recomandările OMS, apreciază directorul executiv al EEA, Hans Bruyninckx.

Emisiile de particule PM10 (al căror diametru este mai mic de 10 microni) şi PM 2,5 s-au diminuat cu 14% şi, respectiv, 16% în Uniunea Europeană (UE) în perioada 2002-2011. Însă, în 2011, 33% dintre orăşenii UE locuiau în zone unde concentraţiile maxime autorizate de PM10 pe 24 de ore au fost depăşite. Dacă sunt luate în considerare normele OMS, care nu au un caracter obligatoriu, proporţia creşte la 88% din populaţia urbană.

Particulele, dintre care cele mai fine ajung în plămâni şi sânge, cauzează boli respiratorii şi cardiovasculare. PM10 sunt emise în principal în urma unor procese mecanice precum activităţile de construcţie, în timp ce PM 2,5, în urma combustiei (lemnului, carburanţilor, etc.).

Pe de altă parte, 98% din populaţia urbană era expusă, în 2011, la concentraţii de ozon superioare celor recomandate de OMS. Ozonul rezultă din transformarea, sub efectul razelor solare, a emisiilor din traficul rutier şi activităţile industriale, şi este iritant pentru căile respiratorii.

Un studiu european publicat marţi de Lancet Respiratory Journal, bazat pe 14 studii efectuate în 12 ţări pe un eşantion de 74.000 de femei, arată că o expunere, chiar mai slabă, la particule PM 2,5 creşte semnificativ riscul de a naşte bebeluşi cu greutate scăzută.

Această greutate scăzută, estimată la cel puţin 2,5 kilograme după 37 de săptămâni de sarcină, poate provoca probleme respiratorii în copilărie şi dificultăţi cognitive.

UE a fixat o limită de 25 de micrograme pe metru cub în medie, pe an, pentru PM 2,5, în timp ce OMS recomandă maxim 10 micrograme. Orice creştere cu 5 micrograme pe metru cub sporeşte cu 18% riscul producerii unei greutăţi scăzute la naştere, potrivit studiului.

Dar care sunt oraşele cu cel mai poluat aer?

În 2010, aproximativ 223.000 de oameni din întreaga lume au decedat de cancer pulmonar provocat de expunerea la aerul poluat, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. De asemenea, se estimează că mai bine de jumătate dintre aceaste decese s-au produs în China şi alte ţări in Asia de Est. 

Mai jos veţi găsi un grafic realizat de Ritchie King de la publicaţia Quartz care expune situaţia celor mai poluate oraşe din lume. 

Aşa cum arată şi graficul, oraşele cu cel mai poluat aer nu sunt neapărat capitalele mari, ci mai curând regiuni puternic industrializate aflate în apropiere. Ahvaz, de exemplu, aflat în sud-vestul Iranului,  este mult mai poluat decât New Delhi sau Beijing, cu 372 părţi de particule mici pe milion, comparativ cu media mondială de 71 de părţi pe milion. Poate tocmai de aceea, speranţa de viaţă din Ahvaz este cea mai mici din Iran. 

Oraşele cu cel mai poluat aer    (Foto: Ritchie King / Quartz)

Care este situaţia în România?

Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, se pare că în anul 2008, oraşul cu cel mai poluat aer era Iaşul cu 54 µg/m3 (microgram pe metru cub de aer), urmat de Timişoara cu 51 µg/m3 şi Craiova cu 49 µg/m3. Bucureştiul ocupa locul patru în această listă cu 48 µg/m3, fiind urmat de Botoşani (29 µg/m3), Bacău (27 µg/m3), Oradea (26 µg/m3), Buzău (22 µg/m3) şi Galaţi (18 µg/m3).

Care este situaţia în România?    (Foto: Agenţia Europeană de Mediu)

Surse: Mediafax, Quartz