Untul şi carnea grasă chiar provoacă boli de inimă? Un cardiolog propune “să demolăm acest mit”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

E timpul “să demolăm mitul privind rolul grăsimilor saturate în apariţia bolilor de inimă”, afirmă dr. Aseem Malhotra, cardiolog în cadrul Croydon University Hospital, din Londra, într-un articol publicat în British Medical Journal.

După părerea sa, concentrarea asupra grăsimilor saturate, ca inamici ai sănătăţii, ne face să trecem cu vederea contribuţia nocivă a altor factori, precum zahărul.

Grăsimile saturate sunt prezente în produse precum untul, margarina, carnea grasă, slănina, untura, brânzeturile, smântâna; prin urmare, se regăsesc în multe alimente larg consumate în lumea occidentală – adesea în exces -, de la mezeluri până la prăjituri. Mulţi britanici, de pildă, consumă cantităţi de grăsimi saturate cu cca. 20% mai mari decât doza zilnică recomandată, de 20 g pentru femei şi 30 g pentru bărbaţi.

Ideea că aportul alimentar mare de grăsimi saturate duce la creşterea nivelului de colesterol sanguin, care se depune pe pereţii interni ai vaselor de sânge, îngustându-le şi ducând astfel la apariţia bolilor cardiovasculare, domină lumea medicală de decenii.

Ca urmare, recomandările privind alimentaţia vizează reducerea drastică a cantităţii de grăsimi saturate, iar medicii prescriu foarte des medicamente specifice, precum statinele, pentru reducerea nivelului de colesterol, în ideea de a micşora astfel riscul bolilor cardiovasculare.

Însă studiile legate de contribuţia grăsimilor saturate provenite din alimentaţie în apariţia bolilor de inimă sunt contradictorii, susţin alţi specialişti.

Dr. Malhotra este unul dintre experţii care consideră că grăsimile saturate au fost pe nedrept “demonizate” şi că legătura dintre ele şi bolile de inimă nu se bazează pe dovezi ştiinţifice neîndoielnice. Iar această atitudine ne face să pierdem din vedere alte aspecte esenţiale ale relaţiei dintre alimentaţie şi bolile cardiace.

Sub presiunea opiniei publice şi a celei medicale, producătorii din industria alimentară au început să micşoreze cantităţile de grăsimi saturate din produsele lor, dar, pentru a le menţine gustoase, au compensat pierderea grăsimilor prin adaosul de cantităţi mai mari de zahăr, care contribuie, de asemenea, la apariţia bolilor cardiace.

Însă alimentaţia ne poate fi şi un aliat în lupta împotriva bolilor cardiace, crede dr. Malhotra; dacă, după un atac de inimă, pacientul adoptă o alimentaţie sănătoasă, precum dieta mediteraneană, bogată în ulei de măsline, peşte gras, fructe oleaginoase (migdale, alune, nuci), multe fructe şi legume proaspete şi cantităţi moderate de vin roşu -, aceasta este de trei ori mai eficientă în reducerea mortalităţii decât administrarea de statine, susţine cardiologul.

Părerea sa nu este însă împărtăşită de toţi specialiştii, iar alţi experţi au exprimat opinii mai nuanţate.

Astfel, prof. Peter Weissberg, director medical al British Heart Foundation, spune că studiile privind legăturile dintre alimentaţie şi boli produc adesea rezultate contradictorii, deoarece în cazul alimentelor, spre deosebire de teste clinice realizate pentru medicamente, este greu de organizat un studiu controlat, randomizat, care să dea rezultate clare.

“Totuşi”, spune el, “persoanele cu cele mai mari niveluri de colesterol prezintă cel mai mare risc de a a suferi un atac de inimă şi este clar, de asemenea, că reducerea nivelului de colesterol, indiferent prin ce mijloace, micşorează riscul.”

Nivelul de colesterol sanguin poate fi influenţat de mulţi factori, inclusiv alimentaţie, exerciţii fizice şi medicamente, in special statine, adaugă el.

“Există dovezi clare că pacienţii care au suferit un atac de inimă sau care prezintă un risc mare de a avea unul pot beneficia de pe urma administrării de statine.”

“Dar este necesar ca medicamentul să fie combinat şi cu alte măsuri esenţiale, precum o alimentaţie echilibrată, lipsa fumatului şi exerciţiul fizic regulat.”

Sursa: BBC News