Care este locul de pe Terra în care viaţa evoluează cel mai rapid?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Probabil că nicăieri în altă parte nu se mai pot găsi atât de multe producţii frumoase şi remarcabile ale plantelor şi geografiei, pe un spaţiu atât de restrâns”, a declarat von Humboldt după această expediţie.

Descoperirea lui von Humboldt este un ecosistem remarcabil cunoscut sub numele de Páramo. În Anzii din Venezuela, Ecuador şi Columbia, Páramo creşte la altitudini între 2.800 şi 4.510 de metri. 

„Sunt ca nişte insule într-o mare de pădure”, a declarat Santiago Madriñán, un expert în studierea acestui tip de ecosistem, de la University of the Andes din Columbia. În mare, Páramos  acoperă cam 35.000 de kilometri pătraţi. În acest spaţiu restrâns, dr. Madriñán şi alţi cercetători au descoperit 3.431 de specii de plante vasculare, iar majoritatea acestor specii nu pot fi găsite decât aici. Ecosistemul Páramos  găzduieşte variaţii ciudate ale unor plante obişnuite, precum margareta Espeletia uribei, care poate creşte cât un arbore. 

Acum, potrivit unui nou studiu, se pare că Páramos  este şi mai remarcabil decât a crezut von Humboldt. Noua cercetare sugerează că acesta este locul de pe Pământ care se dezvoltă cel mai rapid. 

De mult timp, oamenii de ştiinţă ştiau că anumite locuri de pe Pământ evoluează mai repede decât altele. Insulele Galapagos, de exemplu, găzduiesc 13 specii de cintezele lui Darwin. Toate aceste specii au evoluat dintr-un singur grup de păsări, în ciuda faptului că arhipelagul are o vechime de doar câteva milioane de ani. Prin urmare, aici diversitatea a evoluat într-o perioadă destul de scurtă. 

În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au observat şi alte regiuni în care evoluţia se realiza rapid. pentru a măsura viteza evoluţiei. oamenii de ştiinţă au analizat ADN-ul speciile care trăiau în fiecare din aceste zone. 

Revenind la dr.  Madriñán, acesta a studiat ecosistemul Páramos pentru mai bine de un deceniu şi suspecta de mult timp că aici evoluţia de produce mai repede ca în alte medii. 

cercetările geologice îi susţin bănuiala. Anzii au început să se formeze acum zeci de milioane de ani, dar abia acum 2,5 milioane de Anzii nordici s-au ridicat deaspura cotei la care pot supravieţui arborii. Prin urmare, abia după depăşirea acestei cote s-ar fi putut forma toată această diversitate. 

Pentru a calcula viteza evoluţiei ecosistemului Páramos, dr. Madriñán şi colegii săi au estimat rata cu care s-au despărţit speciile unele de altele , iar apoi au combinat aceste estimări făcând o medie. Ulterior, oamenii de ştiinţă au analizat informaţii legate de plante care au crescut în alte zone în care evoluţia se realizează rapid, precum Hawaii sau coasta Mediteranei.

Rezultatele acestei analize au fost mai mult decât îmbucurătoare pentru dr. Madriñán. Nu numai că Páramos evolua rapid, dar comparativ cu celelalte locuri studiat, acesta se pare că evoluează cel mai rapid. 

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă susţin că va fi nevoie de studii viitoare care să analizeze mai multe ecosisteme care evoluează rapid, înainte de a putea spune dacă Páramo chiar este ecosistemul unde evoluţia se produce cel mai rapid de pe Terra. 

Dr. Madriñán suspectează că, în Páramo, evoluţia rapidă este influenţată de climă. Pentru că se găsesc în zona ecuatorială,pajiştile sunt scăldate în lumina soarelui tot anul. Însă, pentru a profita de această energie amplă, plantele trebuie să suporte şi temperaturi scăzute şi razele ultraviolete. În plus, pentru că vremea se poate schimba într-o clipă, plantele au fost nevoite să se dezvolte astfel încât să facă faţă mediului.

Sursa: NY Times