Prima pagină D:News

Care sunt cele mai importante 10 descoperiri ştiinţifice ale anului 2013? (VIDEO)

Florin Bădescu | 12.22.2013 | ● Vizualizări: 2680

Utilizarea imunoterapiei anticancer este cea mai semnificativă descoperire ştiinţifică din 2013, potrivit clasamentului anual al celor mai importante 10 descoperiri ale anului, alcătuit de prestigioasa revistă americană Science, informează AFP.

Cercetările asupra cancerului au avut parte de un moment spectaculos în acest an, atunci când imunoterapia, o tehnică aflată în dezvoltare de mai multe decenii, şi-a dezvăluit în final potenţialul terapeutic, afirmă responsabilii editoriali ai revistei Science, în cel mai recent număr al acestei publicaţii, apărut pe 20 decembrie.

Mai multe teste clinice de imunoterapie - un tratament care acţionează asupra sistemului imunitar, în special asupra limfocitelor T pentru ca acestea să atace tumorile - s-au dovedit foarte promiţătoare, mai ales asupra cancerelor agresive precum melanomul sau atunci când celelalte terapii au eşuat.

"În acest an, promisiunea uriaşă pe care o reprezintă imunoterapia cancerului lasă puţin loc pentru dubii", chiar dacă trebuie încă să rămânem prudenţi, ţinând cont de numărul mic de pacienţi trataţi, a declarat Tim Appenzeller, redactorul-şef al revistei Science. El a subliniat, totodată, faptul că "un număr mare de medici oncologi sunt de acum convinşi că au asistat la o descoperire importantă în tratamentul cancerului".



Multe dintre progresele făcute în domeniul imunoterapiei anticancer au început odată cu descoperirea făcută, la sfârşitul anilor '80, de cercetătorii francezi a unui receptor de pe celulele T care le împiedică pe acestea să atace tumorile canceroase cu toată forţa de care sunt capabile. Experimentele pe şoareci au arătat că, prin neutralizarea acestui receptor, celulele-cheie ale sistemului imunitar reduc considerabil tumorile canceroase la aceste animale.

Mai recent, în 2006, cercetătorii japonezi au identificat un nou receptor ce frânează acţiunea anticancer a celulelor imunitare şi primele teste clinice pe pacienţi umani sunt promiţătoare, reaminteşte revista Science.

În 2011, modificarea genetică a celulelor T cu scopul de a le programa pentru a distruge tumorile a generat o mare doză de entuziasm în comunitatea medicală şi face obiectul unui număr mare de teste clinice pe pacienţi diagnosticaţi cu leucemie.

Semn al importantului potenţial pe care îl are imunoterapia, multe laboratoare farmaceutice investesc de acum sume importante în această nouă abordare în tratamentul anticancer, după ce au ignorat-o vreme de mulţi ani, afirmă revista Science.

Alături de imunoterapia anticancer, revista Science a reţinut alte nouă descoperiri ştiinţifice importante în 2013:

- O tehnică de modificare a genelor, denumită CRISPR, inspirată dintr-un mecanism descoperit în bacterii, pe care acestea îl folosesc pentru a se proteja. Cercetătorii l-au adaptat pentru a manipula genomul plantelor, animalelor şi al celulelor umane. CRISPR a fost una dintre descoperirile-vedetă din domeniul cercetării biomedicale în 2013.

- Celulele fotovoltaice din perovskit. Este vorba de o nouă generaţie de materiale ieftine ce permit o producţie mai uşoară şi cu costuri mai mici a panourilor solare.

- Biologia structurală, folosită pentru prima dată în producţia unui vaccin. Această tehnică utilizează structura unui anticorp pentru a sintetiza un imunogen - agentul activ al vaccinului.

- Tehnica de imagistică denumită CLARITY care face ca ţesuturile cerebrale să pară transparente, iar neuronii să pară vizibili, fapt ce permite cercetătorilor să exploreze creierul cu o claritate nemaiîntâlnită în trecut.

- Miniorganisme umane cultivate in vitro care devin fragmente de ficat, mini-rinichi şi creiere miniaturale, ce ar putea fi modele mai bune decât animalele folosite în cercetările ştiinţifice.

- Identificarea sursei, multă vreme învăluită în mister, a razelor cosmice din rămăşiţele de supernove, stele care au explodat.

- Cercetări efectuate pe şoareci au arătat că somnul este esenţial pentru "curăţarea" creierului, prin creşterea spaţiului dintre neuroni, fapt ce permite o mai bună circulaţie a fluidelor.

- Cercetările făcute pe mii de miliarde de bacterii care populează corpul uman au arătat importanţa acestora pentru sănătate şi pentru dezvoltarea unor tratamente personificate mai eficiente contra bolilor.

- Oamenii de ştiinţă au anunţat că au obţinut celule suşă in embrioni umani clonaţi, o descoperire mult aşteptată de cercetători. Celulele suşă pot să se transforme în orice tip de celulă din corp, o abilitate care le face să devină extrem de folositoare în studiile care vizează dezvoltarea unor noi tratamente medicale. Animale din mai multe specii au fost deja clonate, însă clonarea celulelor umane s-a dovedit o sarcină mult mai dificilă. În acest an, o nouă metodă - care a folosit doze de cofeină - a rezolvat această problemă.

Surse: Mediafax, AFP, Science Mag