Prima pagină D:News

Vor dispărea bărbaţii? Ce spun oamenii de ştiinţă despre soarta cromozomului Y

Redactia Descopera.ro | 04.24.2014 | ● Vizualizări: 2980
Cromozomii umani ai sexului, X şi Y, şi-au început evoluţia acum 300 milioane de ani.     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

În ultimii ani, circulaseră opinii privind o posibilă „dispariţie” a sexului masculin în viitor, pornind de la constatarea că cromozomul Y, specific sexului masculin, şi-a pierdut, în cursul evoluţiei sale, peste 95% dintre gene. Dar această evoluţie nu implică în niciun caz o „dispariţie”, spun autorii unui studiu recent: ei au descoperit că, deşi cromozomul Y şi-a pierdut majoritatea genelor, le-a păstrat totuşi pe cele importante pentru supravieţuire şi care au roluri esenţiale în organism.

Cromozomul Y are un rol principal în determinarea sexului embrionului uman, dar nu numai atât, arată un nou studiu: puţinele sale gene au multe funcţii importante în organism.

Aceste gene care au supravieţuit procesului de reducere treptată  a numărului de gene din cromozomul Y au supravieţuit tocmai pentru că au ceva special, explică Daniel W. Bellott, cercetător la Whitehead Institute for Biomedical Research, SUA.

Cromozomii umani ai sexului, X şi Y, şi-au început evoluţia acum 300 milioane de ani, diferenţiindu-se de ceilalţi cromozomi, non-sexuali.



De-a lungul timpului, cromozomul X şi-a păstrat 98% dintre genele originale, în schimb cromozomul Y a rămas cu doar 3% dintre genele iniţiale. Acest fenomen a dus la ideea că acest cromozom s-ar găsi într-un proces de degenerare şi de extincţie care ar duce, în final, la dispariţia bărbaţilor.

Dar, în  noul studiu, oamenii de ştiinţă au reconstituit evoluţia cromozomului Y la om şi alte 7 specii de mamifere, pentru a afla dacă supravieţuirea anumitor gene în cromozom s-a datorat doar şansei ori dacă aceste gene aveau ceva special care a făcut ca ele să fie menţinute în cursul evoluţiei.

Rezultatele arată că genele supravieţuitoare aveau, ca particularitate, expresia lor extinsă, în multe ţesuturi din organism, comparativ cu genele pierdute în cursul evoluţiei;  de asemenea, genele supravieţuitoare erau implicate în decodificarea şi interpretarea funcţiei altor gene din genomul uman.

Mai mult, pentru ca un organism să supravieţuiască, multe dintre aceste gene de pe cromozmul Y trebuiau să-şi aibă perechea în gene corespunzătoare de pe cromozomul X; cu alte cuvinte, ar fi fost fatal pentru un organism să îşi piardă copia de pe cromozomul Y a acestor gene. (Genele sunt prezente în organism în perechi, câte o copie de fiecare cromozom dintr-o pereche. Organismul uman are 23 de perechi de cromozomi.) Rezutatele studiului au fost publicate în jurnalul Nature.

Sexul masculin este determinat de o singură genă de pe cromozomul Y, care induce formarea testiculelor, ce produc spermatozoizi şi hormoni masculini.

Restul genelor de pe cromozmul Y ar putea, cred cercetătorii, să dea naştere unor diferenţe mai subtile dintre sexe, la nivelul altor ţesuturi din organism, ceea ce ar putea explica, de exemplu, de ce bărbaţii şi femeile sunt vulnerabili în grade diferite în faţa anumitor boli.

Sursa: Live Science

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI