Cercetătorii au descoperit o proteină care ar putea fi utilizată într-un vaccin contra malariei

Această reacţie imunitară ar putea permite dezvoltarea unui vaccin capabil să protejeze organismul contra celor mai acute forme ale acestei maladii, care cauzează peste 600.000 de decese pe an, mai ales în rândul tinerilor din Africa subsahariană.

Această proteină (sau antigen), denumită „PfSEA-1”, a fost asociată cu o reducere a numărului de paraziţi la numeroşi copii şi adulţi în regiunile Africii în care malaria este endemică.

• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
• Cât de compatibil este adevărul cu democrația?

Şoarecii expuşi la această proteină într-un vaccin experimental au înregistrat şi o scădere a concentraţiei de paraziţi din sânge.

Descoperirea acestei proteine ar putea fi un aport esenţial pentru grupul foarte limitat al moleculelor folosite în prezent în vaccinurile experimentale contra malariei, consideră cercetătorii de la National Institute of Allergy and Infectious Diseases (NIAID), autorii studiului.

Aceşti antigeni blochează paraziţii, transmişi iniţial de femelele de ţânţari, în interiorul globulelor roşii şi îi împiedică să se înmulţească.

Populaţiile care trăiesc în zonele unde malaria este endemică dezvoltă adeseori pe cale naturală reacţii imunitare protectoare, care pot să limiteze concentraţiile de paraziţi în sânge. Acest fapt limitează riscul de declanşare a febrei ridicate şi a altor simptome severe.

În acest studiu, oamenii de ştiinţă au folosit eşantioane de sânge provenind de la copii tanzanieni în vârstă de doi ani care erau fie rezistenţi, fie sensibili la malarie.

După analize genetice şi o serie de teste de laborator, cercetătorii au putut să identifice antigenul PfSEA-1 şi să confirme că el opreşte infectarea cu paraziţii malariei, după ce aceştia au intrat în globulele roşii.

Savanţii au vaccinat cinci grupuri de şoareci cu acest nou antigen şi au constatat că toţi prezentau concentraţii scăzute de paraziţi. Subiecţii vaccinaţi supravieţuiesc deci mai mult timp decât cei nevaccinaţi.

În plus, autorii acestui studiu au măsurat concentraţiile de anticorpi din eşantioane de plasmă sangvină provenind de la 453 copii tanzanieni. Cercetătorii nu au depistat niciun caz de paludism grav în perioada în care sângele pacienţilor prezenta niveluri detectabile ale anticorpului PfSEA-1.

Totodată, cercetătorii au analizat eşantioane de plasmă sangvină de la 138 de băieţi şi bărbaţi adulţi cu vârste cuprinse între 12 şi 35 de ani care trăiesc în zonele în care paludismul este endemic, în Kenya, şi au descoperit că aceia care prezentau urme detectabile din acest anticorp aveau concentraţii ale paraziţilor cu 50% mai scăzute decât cei fără PfSEA-1.

Sursa: Mediafax