De ce fac mai mult rău uraganele cu nume de femei decât cele cu nume masculine? Explicaţia este la fel de surprinzătoare ca şi întrebarea

Uraganele cu nume de bărbaţi sunt considerate mai ameninţătoare şi mai periculoase, iar oamenii se pregătesc mai bine să le facă faţă. În schimb, în cazul uraganelor cu nume de femei, oamenii nu iau atât de multe măsuri de apărare, iar ca rezultat, aceste uragane fac mai multe victime, sugerează studiul cercetătorilor de la University of Illinois şi Arizona State University, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Autorii au studiat rata deceselor în cazul urganelor survenite timp de 6 decenii, din 1950 până în 2012.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Dintre cele mai devastaoare 47 de urgane, cele cu nume de femei au făcut, în medie, 45 de victime, aproape dublu comparativ cu media de 23 de victime făcute de urganele cu nume masculine. (Studiul a exclus Katrina şi Audrey, furtuni cu caracteristici aparte, care ar fi afectat acurateţea rezultatelor). Iar diferenţa a fost şi mai evidentă când au fost comparate uraganele cu nume „foarte masculine” cu cele cu nume considerate drept „foarte feminine”. 

„Modelul nostru sugerează că o schimbare a numelui unui urgan puternic, din Charley în Eloise, de pildă, ar putea tripla numărul de victime”, spun cercetătorii.

Oricât de ciudat ar părea, în viziunea autorilor articolului, ar fi vorba de o judecată sexistă – involuntară – care afectează atitudinea oamenilor faţă de pericolul reprezentat de un uragan.

Cercetătorii au verificat această ipoteză cu ajutorul a 6 experimente, la care au participat 100-346 de persoane. Cercetătorii le-au pus acestora mai multe întrebări, iar răspunsurile au scos la iveală aceleaşi interpretări sexiste: într-unul dintre experimente, participanţii au prezis că uraganele cu nume masculine s-ar dovedi mai puternice decât cele cu nume feminine, iar în altul, în care au vorbit despre măsurile de precauţie pe care le-ar lua, s-a constatat că s-ar pregăti mai bine în cazul unui uragan cu nume de bărbat decât în cazul unuia cu nume de femeie.

Stereotipurile care stau la temelia acestor judecăţi sexiste inconştiente nu implică neapărat o viziune ostilă sau lipsită de respect asupra femeilor, explică specialiştii. S-ar putea să fie vorba despre faptul că oamenii percep femeile ca fiind mai grijulii şi mai puţin agresive decât bărbaţii.  

Cercetătorii sugerează ca specialiştii meteorologi să se gândească la un alt sistem de a denumi uraganele. 

Dar alţi specialiştii nu sunt de acord cu aceste concluzii şi recomandări. Jeff Lazo, economist şi sociolog, de la National Centre for Atmospheric Research, crede că studiul are unele erori determinate de modul în care autorii au analizat datele.  De exemplu, au luat în calcul şi decesele „indirecte”, incluzând în numărul de victime persoane care au murit electrocutate de cabluri de înaltă tensiune doborâte de furtună,  în cursul operaţiunilor de degajare a străzilor după uragan; or, aceste decese nu aveau cum să fie influenţate de numele uraganului.

Apoi, pagubele şi numărul de victime produse de uragan depind de mulţi factori, de exemplu felul în care erau construite clădirile şi  alte acţiuni care au avut loc  cu mult înainte de apariţia uraganului şi botezarea lui. 

De asemenea, felul în care oamenii reacţionează la ameninţarea reprezentată de uragane depinde de multe elemente  – de situaţia socială, vulnerabilitate, cultură, experienţele anterioare, surse de informare şi altele, care nu sunt legate de numele dat unui uragan.

Gina Eosco, cercetător în cadrul Cornell University, consideră că numele unui uragan e doar unul dintre mulţii facotri implicaţi în comunicarea cu publicul în cazul unui astfel de eveniment, dar spune că, de pildă, rata de evacuare – un element care are o mare importanţă pentru surpavieţuirea în zonele afectate de urgane puternice – este influenţată şi de alţi factori, care nu au fost luaţi în calcul de autorii studiului. E nevoie de mai multe studii pentru a înţelege comportamentul oamenilor în cazul unor astfel de dezastre naturale şi felul în care acest comportamente ar putea fi influenţate, pentru reducerea numărului de victime.

Surse: Washington Post, National Geographic