Home » D:News » Ce se întâmplă în noaptea de Sânziene? Tot ce trebuie să ştii despre sărbătoarea Sânzienelor

Ce se întâmplă în noaptea de Sânziene? Tot ce trebuie să ştii despre sărbătoarea Sânzienelor

Marius Comper 06.24.2014
Credincioşii ortodocşi sărbătoresc pe 24 iunie Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cu multe conotaţii populare, în special legate de dragoste şi fertilitate, fiind cunoscută şi ca Drăgaica sau Sânziene.

Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului, tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, Bunăvestirea, soborul Sfântului Ioan Botezătorul etc.

Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV – V, când se fixează definitiv şi data Crăciunului.

În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

Deşi sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult solar. Sărbătoarea se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară”.

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiu de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară (în jur de 21 – 22 iunie) sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Potrivit etnologului Marcel Lutic „sub numele Sânziene se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica”.

Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând.

„Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc” a adăugat Lutic.

Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi, sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei.

Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.

În ziua de Sânziene au loc bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Olt, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa.

Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, era un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.

Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.

În preajma Sânzienelor abundă practicile privind căutarea alesului în vederea căsătoriei. Astfel, fetele aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.

Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei, fata venind să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Ea ducea cununa în ocolul vitelor şi, cu ochii închişi, o dădea de mâncare unei vite. Se spune că, după cum arăta această vită, aşa urma să arate şi viitorul soţ.

În dimineaţa zilei de 24 iunie, a Sânzienelor, multe fete obişnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu rouă era sănătos şi drăgăstos peste an.

De asemenea, fetele obişnuiau ca, în timpul zilei, considerată o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special iubirii.

În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.

În mitologia folclorică românească, există sânzienele sau drăgaicele, care sunt personaje mitice nocturne. Faţă de iele şi rusalii, sânzienele sau drăgaicele sunt binevoitoare faţă de om, ajută la rodirea plantelor şi copacilor, a vieţuitoarelor în general. Totuşi, sânzienele se răzbunau amarnic dacă ziua nu le este respectată.

Sursa: Mediafax

Cele mai noi articole
A fost anunțată data pentru a patra ediție a festivalului Neversea
A fost anunțată data pentru a patra ediție a festivalului Neversea
Câți dintre utilizatorii rețelelor sociale și-au pierdut slujba din cauza postărilor
Câți dintre utilizatorii rețelelor sociale și-au pierdut slujba din cauza postărilor
Inginerii proiectează un robot autonom care poate deschide ușile și poate găsi cea mai apropiată priză
Inginerii proiectează un robot autonom care poate deschide ușile și poate găsi cea mai apropiată priză
Masa Tăcerii, una dintre cele mai cunoscute sculpturi ale maestrului Constantin Brâncuși
Masa Tăcerii, una dintre cele mai cunoscute sculpturi ale maestrului Constantin Brâncuși
O companie anunță că poate transforma deșeurile din plastic în petrol de calitate înaltă
O companie anunță că poate transforma deșeurile din plastic în petrol de calitate înaltă
Metaverse: 5 lucruri de știut și ce ar putea însemna pentru tine
Metaverse: 5 lucruri de știut și ce ar putea însemna pentru tine
Uimitor! Un nou medicament a vindecat paralizia unor șoareci cu leziuni ale măduvei spinării
Uimitor! Un nou medicament a vindecat paralizia unor șoareci cu leziuni ale măduvei spinării
Noi descoperiri remarcabile în orașul antic Aizanoi, din Turcia
Noi descoperiri remarcabile în orașul antic Aizanoi, din Turcia
Unity Software va cumpăra studioul de efecte speciale Weta Digital. La cât ajunge achiziția
Unity Software va cumpăra studioul de efecte speciale Weta Digital. La cât ajunge achiziția
Primul om din lume diagnosticat cu o afecţiune provocată de schimbările climatice
Primul om din lume diagnosticat cu o afecţiune provocată de schimbările climatice
Orașul New York își ia adio de la unul dintre cele mai emblematice produse ale sale
Orașul New York își ia adio de la unul dintre cele mai emblematice produse ale sale
Un mozaic galo-roman, de excepție, a fost găsit sub grajdul unui castel
Un mozaic galo-roman, de excepție, a fost găsit sub grajdul unui castel
Crima brutală care a inspirat serialul „Twin Peaks”, nerezolvată după mai bine de un secol
Crima brutală care a inspirat serialul „Twin Peaks”, nerezolvată după mai bine de un secol
Explicația incredibilă oferită de Elizabeth Holmes, fondatoarea Theranos, pentru rezultatele eronate ale companiei
Explicația incredibilă oferită de Elizabeth Holmes, fondatoarea Theranos, pentru rezultatele eronate ale companiei
Târgul de Crăciun de la Sibiu se deschide în 26 noiembrie. Cum se va face accesul?
Târgul de Crăciun de la Sibiu se deschide în 26 noiembrie. Cum se va face accesul?
Cum i-a ucis Mihai Viteazul pe creditorii turci veniţi să ridice banii pentru înscăunarea lui
Cum i-a ucis Mihai Viteazul pe creditorii turci veniţi să ridice banii pentru înscăunarea lui
Mașinile electrice și hibride au o cotă de piață de două ori mai mare față de cea din urmă cu 6 luni
Mașinile electrice și hibride au o cotă de piață de două ori mai mare față de cea din urmă cu 6 luni
Olanda impune restricții din cauza creșterii numărului de cazuri de COVID-19
Olanda impune restricții din cauza creșterii numărului de cazuri de COVID-19