Viermele Morţii din deşertul Mongoliei. Ce spun biologii despre existenţa acestui monstru?

Teoria este analizată şi de biologul britanic Karl Shuker, care prezintă legenda mosntrului în cartea „The Unexplained: An Illustrated Guide to the World’s Paranormal Mysteries„, publicată în anul 2002.

Nisipul din deşertul Gobi poate ascunde multe creaturi ciudate, crede Karl. Potrivit legendelor, acest vierme are aproximativ un metru lungime, este roşu şi are un fel de spini pe ambele părţi ale corpului.

• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?
• Câte zile libere legale vom avea în 2026?

De obicei el stă ascuns în nisip, iar atunci când îl văd la suprafaţă localnicii îl evită cu mare atenţie. Lesne de înţeles, având în vedere că, potrivit legendei, olgoi-khorkhoi (în traducere „marele vierme intestinal”) poate ucide în mai multe feluri.

La început el atacă scuipând un venin acid, care ucide orice fiinţă pe care o atinge, iar dacă scapă de această armă letală, victimele pot muri electrocutate chiar şi de la distanţă.

Bizara creatură nu a fost fotografiată nicodată, dar apare menţionată în anul 1926 în cartea paleontologului Roy Chapman Andrews, care a relatat doar poveştile localnicilor, precizând că nu crede în existenţa acestui vierme.

În ultimii ani au existat mai multe expediţii în deşertul Gobi, organizate special pentru a găsi acest vierme uriaş, dar toate au fost sortite eşecului. Nu s-a găsit nicio urmă lăsat de vierme.

Deşi există doar legende şi povestiri despre această creatură, mulţi cred că este imposibil să existe mărturii aproape identice ale celor care spun că au văzut viermele, dar în zone diferite.

Totuşi, tocmai aceste relatări similare pot fi dovada răspândirii foarte largi a legendei, la fel ca în cazul miturilor despre dragoni sau sirene.

Alte explicaţii aduc în discuţie identificarea greşită a unor specii rare de şerpi din această zonă izolată. Shuker crede că ar putea fi vorba de un şarpe boa de nisip sau de o reptilă fără membre, numită şopârla vierme, care seamănă cu descrierile localnicilor.

Sursa: Live Science