Când „şi-a luat avânt” omenirea? Pragul critic a fost trecut cu multă vreme în urmă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deşi numeroşi specialişti consideră perioada Revoluţiei Industriale ca fiind punctul de răscruce care a permis omenirii să se dezvolte accelerat, Aaron Stutz, profesor de antropologie la Oxford College din cadrul în cadrul Emory University, SUA, crede că acest punct se găseşte mult mai departe în trecut.

Specialistul a creat un nou model pe baza datelor demografice şi arheologice, arătând că, acum aproximativ 2000 de ani, reformele politice şi economice au ajutat la crearea unor familii mai stabile şi, astfel, au permis mai multor oameni să ducă o viaţă mai bună. Studiul a fost publicat în jurnalul PLOS ONE.

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

Deşi Revoluţia Industrială şi îmbunătăţirea sănătăţii publice sunt cauze majore ale creşterii duratei de viaţă a oamenilor, spune prof. Stutz, datele sugerează că a existat, în organizarea politică şi economică, un prag critic care a creat, în urmă cu 1.500-2.000 de ani, condiţiile acestei evoluţii.

Noul echilibru politico-economic apărut atunci a dat naştere unei game largi de oportunităţi, permiţând mai multor oameni să aibă acces la resurse; familiile de succes, generarea de capital suficient şi transferul lui către generaţiile următoare au fost elemente importante ale acestei dezvoltări.

Explozia populaţională a speciei umane este caracterizată de prof Stutz drept „năucitoare”.

Această capacitate a omenirii de a înflori în ciuda degradării mediului,  în ciuda conflictelor şi a bolilor, este pusă de el pe seama unei interacţiuni subtile dintre competiţie şi organizare.

La un moment dat, această interacţiune le-a oferit indivizilor umani oportunităţi pentru a dobâondi mai mult control asupra propriilor vieţi şi pentru a prospera, deschizând calea spre dezvoltarea economiilor de scară.

Un bun exemplu în acest sens este Imperiul Roman, care s-a dezvoltat economic în asemenea măsură încât a trecut de acest prag critic, ceea ce a permis propăşirea economică în Europa chiar şi după destrămarea politică a Imperiului Roman. 

De la începutul erei noastre şi până în jurul anului 1500, entităţile politice tot mai complexe şi mai descentralizate au creat oportunităţi valoroase atât pentru indvizi, cât şi pentru state şi pentru marile puteri precum Anglia, Franţa, China, care au putut profita de potenţialul economiilor de scară.

Prof. Stutz avertizează însă că procesul ar putea merge şi în sens invers în unele părţi ale lumii, ajungându-se la situaţii în care o parte tot mai mare a a populaţiei munceşte pentru a susţine existenţa unei minorităţi. Aşa-numitele „sweat shops” din ţările în curs de dezvoltare – ateliere unde se produc ieftin cantităţi uriaşe de bunuri, de către un număr mare de muncitori foarte prost plătiţi – ar putea fi un  exemplu în acest sens, spune el.

Sursa: Mail Online