Cercetătorii au aflat modul prin care au fost domesticite pisicile

„Oamenii au încurajat probabil pisicile să intre în locuinţele lor pentru a vâna şoarecii care mâncau cerealele pe care ei le depozitau”, a explicat Wes Warren, genetician la Universitatea Washington din St. Louis, principalul autor al acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

„Credem că oamenii au oferit hrană acelor pisici, pentru a le încuraja să se mute în locuinţele lor”, a adăugat cercetătorul american într-un comunicat.

• Microshifting, noul mod de lucru care rescrie programul de la 9 la 5
• Un studiu explică de ce pasagerii ar trebui să evite cafeaua și ceaiul la bordul avioanelor

Încercând să înţeleagă genetica domesticirii, oamenii de ştiinţă au examinat acele părţi ale genomului pisicilor care au fost alterate în urma traiului alături de oameni.

Ei au constatat la pisicile domestice o serie de modificări notabile ale genelor care joacă un rol important pentru memorie, teamă şi dorinţa de a obţine recompense. Aceste trăsături au fost asociate cu procesul de domesticire.

Anumite feline care trăiesc solitare în natură au fost astfel stimulate pentru a rămâne lângă oameni. De-a lungul timpului, oamenii au reuşit să le facă să devină mai docile.

Pisicile şi oamenii împart aceleaşi teritorii de cel puţin 9.000 de ani, un interval de timp considerat „recent” în raport cu situaţia câinilor, a căror domesticire s-a produs în urmă cu peste 30.000 de ani.

Cercetătorii au comparat genomul pisicii cu cele ale tigrului, câinelui, vacii şi omului, fapt care i-a ajutat să înţeleagă motivul pentru care aceste feline sunt aproape exclusiv carnivore şi motivele pentru care vederea şi mirosul lor diferă de cele ale altor mamifere, precum câinele.

Oamenii de ştiinţă au descoperit în genomul pisicii şi în cel al tigrului o serie de gene specifice care le permit acestora să absoarbă eficient lipidele din carnea pe care o consumă din abundenţă şi care le oferă astfel un avantaj special pentru a digera proteinele de origine animală.

Aceste gene nu au fost găsite la vaci, animale erbivore şi nici la om, al cărui regim alimentar este mult mai diversificat.

În plus, pisicile depind mai puţin decât câinii de simţul lor olfactiv pentru a-şi vâna prada: cercetătorii au descoperit mai puţine gene asociate mirosului la aceste feline decât la canide.

Proiectul de secvenţiere a genomului pisicii, început în 2007, a fost finanţat de National Human Genome Research Institute.

Obiectivul iniţial viza studiul maladiilor ereditare la pisicile domestice care sunt similare cu anumite cazuri înregistrate în rândul oamenilor.

Sursa: Mediafax