Home » D:News » Cinci lucruri pe care le putem învăţa de la Grecia Antică despre medicina modernă

Cinci lucruri pe care le putem învăţa de la Grecia Antică despre medicina modernă

Cinci lucruri pe care le putem învăţa de la Grecia Antică despre medicina modernă
Publicat: 11.07.2015
Grecii antici sunt priviţi drept fondatorii medicinii vestice, punând bazele medicinii moderne acum mai bine de 2.000 de ani. Cu toate că acum avem o imagine mult mai clară şi mai corectă asupra afecţiunilor şi bolilor, există câteva subiecte la care ”înţelepciunea” antică s-ar putea dovedi valoroasă.

1. Tratamente noi (vechi)

Este puţin probabil ca cercetătorii să descopere acum un tratament uitat într-un manuscris vechi şi care să se dovedească util împotriva unor boli. Cu toate acestea, medicina grecilor nu s-a bazat doar pe plante şi tratamente primitive, ci şi pe prevenţia apariţiei unor afecţiuni.

Dieta, înţeleasă ca un stil de viaţă, un echilibru între corp şi mediul înconjurător şi o grijă la alimentele şi băuturile consumate, a reprezentat o preocupare în Antichitate. Având în vedere probleme de sănătate cauzate de obezitate sau de bolile mentale, nu este deloc surprinzător că medicina modernă se îndreaptă către învăţămintele grecilor.

2. Medicina implică încredere

Fraza ”ai încredere, sunt medic” are o greutate în zilele noastre. Încrederea era cu atât mai importantă în Grecia Antică, având în vedere că în acele vremuri boala era considerată o pierdere a controlului asupra propriului corp şi deci o slăbiciune. Dacă astăzi, un halat alb poate inspira încredere, în urmă cu 2.000 de ani, medicii obişnuiau să se îmbrace cât mai simplu şi să nu poarte parfumuri puternice. Limbajul folosit era, de asemenea, un lucru important pentru stabilirea încrederii.

3. Tratamentele ajung să fie la modă şi apoi să dispară

Medicina nu este o disciplină tocmai lineară care să presupună că ne îndreptăm cu fiecare pas către ”adevăr”. Disecţia umană a fost, spre exemplu, o practică folosită cu trei secole î.e.n. pentru a înţelege mai bine corpul uman, dar care apoi a fost abandonată vreme de sute de ani.

Medicina greacă nu a prins din prima în Imperiul Roman. Practicile au fost privite cu neîncredere, însă explicaţiile date de cei care o foloseau au ajutat la răspândirea sa.

4. Cu toţii vrem să ştim ”de ce?”

Bolnavii au căutat mereu să explice afecţiunile de care suferă. În trecut, se dădea vina pe zei sau pe diferite deficienţe de moralitate. Medicii din Grecia Antică au încercat mereu să caute explicaţii fiziologice din spatele unor boli. Odată ce se ajunge la un răspuns cât mai corect la întrebarea ”de ce?”, găsirea unei soluţii este mai facilă.

5. Nu ştim tot

Un lucru comun medicinii antice şi celei moderne este faptul că şi acum şi atunci credeam că ştim totul. În realitate, am fi naivi să credem asta.

Sursă: IFLScience

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem