Prima pagină D:News

AVERTISMENT OMS: Micii, cârnaţii sau costiţa, la fel de cancerigene precum azbestul şi fumatul. Reprezentanţi din industria cărnii: OMS sfidează bunul simţ - UPDATE

Mihaela Stoica 10.26.2015 | ● Vizualizări: 27764

Unele dintre cele mai consumate produse din carne procesată şi carne roşie au fost incluse în categoria produselor cancerigene, la fel ca fumatul.

UPDATE Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat luni raportul în legătură cu riscurile asociate cu consumul de carne roşie şi carne procesată. Potrivit OMS, consumul de carne procesată poate provoca apariţia unor forme de cancer ale sistemului digestiv, în timp ce consumul de carne roşie este o cauză probabilă a îmbolnăvirilor oncologice.

Agenţia internaţională pentru studii oncologice (International Agency for Research on Cancer — IARC), parte a OMS, a inclus carnea procesată, precum cea folosită în salam, cârnaţii, mici, carnea tocată, costiţă sau crenvurşti în grupul 1 de risc, categoria "cancerigenă pentru oameni", alături de tutun, azbest şi gazele de eşapament rezultate de la motoarele diesel. În această clasă de risc mai sunt alcoolul, arsenicul şi ţigările.

"Pentru o persoană, riscul de îmbolnăvire de cancer colorectal din cauza consumului de carne procesată rămâne redus din punct de vedere statistic, însă acest risc creşte odată cu cantitatea de astfel de carne consumată", a explicat dr. Kurt Straif, conducătorul Programului de monografii derulat în cadrul IARC.

Carnea roşie (vită, miel/oaie/berbec şi porc) a fost fi inclusă în următoarea categorie de risc, fiind clasificată drept "carcinogen probabil". Pe această listă se mai află substanţe precum glifosatul, un erbicid cancerigen.

Clasificarea cărnii roşii în grupa 2 de risc oncologic reflectă existenţa unor "dovezi limitate" că poate provoca afecţiuni oncologice.

IARC a identificat în special legăturile dintre consumul acestor tipuri de carne şi cancerul colorectal, dar au fost observate şi asocieri cu cancerele de prostată şi pancreas.



O explicaţie posibilă este că pigmentul care dă culoare cărnii roşii, hematina, ar afecta mucoasa intestinului. Totodată, metodele de conservare prin afumare, uscare sau saramură, sau prin adăugarea de conservanţi, pot duce la formarea unor compuşi cancerigeni.

Specialiştii OMS nu recomandă eliminarea totală a cărnii roşii din alimentaţie, deoarece este o sursă importantă de proteine, vitamine şi minerale precum fierul sau zincul. Într-un studiu din 2011, aceştia afirmau că ea ar trebui  consumată cu moderaţie, mai puţin de 500 de grame (gătită) pe săptămână de carne de porc, vită sau miel.

Studiile OMS mai arată că odată ce încep să consume mai multă carne roşie, oamenii mănâncă din ce în ce mai puţine alimente pe bază de plante, importante împotriva cancerului.

Cercetătorii de la IARC au analizat peste 800 de studii şi s-au concetrat în analiza lor pe cercetări aprofundate, realizate pe populaţia generală şi care a inclus o monitorizare îndelungată a participanţilor. Potrivit acestor studii, chiar şi o cantitate mică de carne procesată, consumată zilnic, este asociată cu un risc sporit de apariţie a anumitor tipuri de cancer. De exemplu, într-o analiză ce a inclus 10 studii, cercetătorii au detectat un risc cu 17% mai mare de apariţie a cancerului colorectal la fiecare 100 grame de carne roşie consumată pe zi şi un risc cu 18% mai mare de cancer colorectal pentru un consum zilnic de 50 de grame de carne procesată.

Din punct de vedere legislativ, anunţul OMS nu implică neapărat necesitatea schimbării legii în privinţa acestor alimente, dar poate influenţa puternic consumatorii ceea ce va duce la o scădere a vânzărilor.

Şeful OMS România: Japonezii au demonstrat, încă din anii '50 sau '60

După apariţia acestui raport, şeful Biroului OMS pentru România, Victor Olsavszky, a atras atenţia că regimurile monoalimentare bazate pe carne pot fi dăunătoare.

"Sigur, acest lucru îl ştim de mai multă vreme. De data aceasta, Agenţia Internaţională de Studiu asupra Cancerului vine cu o serie de argumente şi evidenţe. Trebuie să facem o distincţie între riscul prezentat de carnea procesată sau carnea roşie şi faptul că ele reprezintă un anumit pericol sau un anumit factor cancerigen. Urmează acum să se determine câtă carne trebuie să mănânci ca să fii la risc. Or acest lucru nu este încă suficient studiat", a afirmat luni Olsavszky, citat de Agerpres.

Şeful Biroului OMS pentru România a amintit că japonezii au demonstrat, încă din anii '50 sau '60, relaţia între carnea afumată, peştele afumat şi apariţia cancerului gastric.

"Ceea ce noi recomandăm este acea dietă echilibrată: vegetale, fructe şi carne, care nu e foarte importantă. Numai că regimurile acestea monoalimentare bazate numai pe carne pot fi dăunătoare. OMS a emis o serie de ghiduri vizavi de dietă echilibrată numai pentru anumite lucruri: câtă sare, cât zahăr şi câte grăsimi. Pentru carne, încă nu. Aceasta ar fi următoarea etapă de cercetare", a adăugat Olsavszky.

Reprezentanţi din industria cărnii: OMS sfidează bunul simţ

Primele informaţii despre acest raport au apărut la finalul săptămânii trecute, stârnind controverse puternice în mediul online, dar şi în industria alimentară. Duppă publicarea rezultatelor furnizate de un panel de 22 de persoane, constând în savanţi din 10 ţări, s-au accentuat criticile reprezentanţiilor industriei cărnii care neagă de mulţi ani validitatea acestor studii, finanţând în schimb alte studii care reliefează beneficiile consumului de carne.

Concluziile formulate de OMS "sfidează atât bunul simţ, cât şi zecile de studii care nu arată nicio corelaţie între carne şi cancer şi alte studii ce arată multele beneficii ale unor diete echilibrate şi care includ carne", afirmă North American Meat Institute (NAMI) din Washington, o instituţie care reprezintă interesele şi face lobby pentru producătorii de carne americani, precum Tyson Food Inc şi JBS USA, într-un comunicat de presă dat publicităţii vineri.

"Este foarte clar faptul că în cazul raportului IARC mulţi dintre cercetători au vizat un anumit rezultat, în pofida unor date despre consumul de carne care erau vechi, neconcludente şi autoraportate", a spus Betsy Booren, vicepreşedinte al departamentului de Cercetări Ştiinţifice din cadrul NAMI. "Au denaturat datele pentru a se asigura că ajung la un rezultat specific".

Reprezentanţii industriei cărnii se contrazic de multe decenii cu autorităţile medicale internaţionale şi cu cele americane în ceea ce priveşte rolul pe care îl are carnea într-o dietă echilibrată. Cea mai recentă "bătălie" de acest gen a avut loc cu ocazia întocmirii Ghidului de dietă pentru americani, un document întocmit de Departamentul Agriculturii şi Sănătăţii din Statele Unite, care stă la baza programelor de educaţie nutriţională şi de asistenţă în privinţa alimentaţiei.

Grupurile ecologiste, asociaţiile de protecţia animalelor şi cele din domeniul sănătăţii publice recomandă de mulţi ani consumatorilor să evite carnea din cauza efectelor negative pe care consumul de preparate din carne îl generează asupra sănătăţii şi a mediului înconjurător, în timp ce producătorii de carne promovează atributele pozitive ale acesteia, insistând asupra conţinutului ridicat de proteine, vitamine şi fier din aceste produse.

Surse: Reuters, Wall Street Journal, Mail Online, The Telegraph