Home » D:News » Primele fotografii cu jeturile de apă şi vapori de pe Enceladus, publicate de NASA

Primele fotografii cu jeturile de apă şi vapori de pe Enceladus, publicate de NASA

Publicat: 02.11.2015
Primele fotografii cu jeturile de apă şi vapori de pe Enceladus - un satelit al planetei Saturn - ce au fost realizate de sonda Cassini, miercuri, au fost publicate pe site-ul agenţiei spaţiale americane (NASA), informează dailymail.co.uk.

Sonda spaţială Cassini a încheiat cu succes misiunea sa de survolare de la mică altitudine a lui Enceladus, un satelit natural al planetei Saturn, care ejectează în spaţiu coloane de apă şi de vapori, prin crăpături apărute în gheaţa ce acoperă acest corp ceresc şi care ar putea conţine un ocean de mari dimensiuni.

NASA a confirmat faptul că sonda Cassini a supravieţuit acestei apropieri de coloanele de apă şi vapori de apă, ce sunt emise de la polul sudic al lui Enceladus.

Sonda spaţială s-a apropiat până la o distanţă de aproximativ 50 de kilometri de scoarţa lui Enceladus, călătorind prin spaţiu cu o viteză de 30.500 de kilometri pe oră, cu misiunea de a încerca să analizeze compoziţia chimică a acelor jeturi de apă care sunt propulsate în spaţiu.

Sonda Cassini va continua să transmită către Terra în zilele următoarele toate datele ştiinţifice pe care le-a colectat în timpul acestei misiuni.

Analizarea datelor şi a imaginilor va dura probabil mai multe săptămâni şi va oferi oamenilor de ştiinţă informaţii preţioase despre structura şi compoziţia oceanului aflat sub scoarţa de gheaţă a satelitului Enceladus, dar şi despre activitatea hidrotermală de pe fundul acelui ocean.

Enceladus a stat la baza unor descoperiri majore făcute de oamenii de ştiinţă în ultimii ani şi este considerat unul dintre cele mai „promiţătoare” corpuri cereşti din Sistemul Solar prin prisma şanselor cercetătorilor de a descoperi forme de viaţă în afara Terrei.

Potrivit savanţilor americani, Enceladus are un ocean lichid sub crusta de gheaţă care îi acoperă suprafaţa.

Condiţiile existente pe acest corp ceresc pe care s-a detectat apă lichidă ar putea fi suficiente pentru a întreţine viaţa microbiană.

Sonda spaţială Cassini, construită cu un buget de 3,26 miliarde de dolari, reprezintă un proiect realizat de NASA în colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi cu Agenţia spaţială italiană.

Cassini a intrat în etapa finală a misiunii sale de explorare a sistemului saturnian, care a început cu plasarea sa pe orbita planetei Saturn în iulie 2004.

De atunci, sonda americană a trecut de mai multe ori pe lângă sateliţii principali ai acestei planete, fotografiindu-i şi realizând analize ale compoziţiei şi atmosferelor acestora.

Precedentele măsurători şi analize realizate de instrumentele prezente la bordul sondei Cassini au identificat deja prezenţa unor săruri şi materiale organice în jeturile de apă emise de Enceladus.

În 2016, sonda Cassini va începe o serie de manevre de repoziţionare, pentru a se plasa pe o orbită înaltă, aflată în interiorul misterioaselor inele din jurul planetei Saturn.

Apoi, în 2017, după epuizarea carburantului, cercetătorii de la NASA vor lansa comenzile finale, prin intermediul cărora sonda va plonja în atmosfera saturniană, unde va fi distrusă.

Sursa: Mediafax

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem