SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2016. Cea mai lungă noapte din an va avea loc miercuri, începe iarna astronomică

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis – solstiţiul de iarnă . El este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecinţa mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

În 2018, solstiţiul de iarnă are loc în acelaşi timp cu un curent de meteori!

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2016. ”După cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximatie) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”, a carui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor”, se precizează pe site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Iluminarea planetei la solstiţiul de iarnă

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2016. Astăzi, Soarele va răsări cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est şi va apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. În aceste condiţii, astăzi se va înregistra cea mai scurtă zi din an – 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii va avea o valoare maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, iar momentul respectiv marchează începutul verii astronomice.

Înălţimea Soarelui deasupra orizontului la mijocul zilei, în ziua solstiţiului de vară şi de iarnă

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2016. Începând de astăzi, 21 decembrie, şi până în 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Iată când vor avea loc următoarele solstiţii de iarnă, potrivit Observatorului Astronomic:

2017    21 decembrie       18:28
2018    22 decembrie       00:23
2019    22 decembrie       06:19
2020    21 decembrie       12:02

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2016. În trecut, momentul solstiţiului de iarnă era marcat prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2016. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie. Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2016. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil). De remarcat că religia creştină nu a eliminat complet tradiţiile şi obiceiurile popoarelor, dar a înlocuit zeii păgâni cu sfinţi creştini. Pentru credincioşi, Crăciunul înseamnă Naşterea Domnului, însă iniţial această mare sărbătoare nu era pe 25 decembrie, zi închinată lui Mithra, ca Soare invincibil, ci pe 6 ianuarie, când azi sărbătorim Boboteaza.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2016. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări. Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.